Marfa tranzacţionată cu numerar, neînregistrată în contabilitate, ori facturile fictive plimbate în interiorul holdingurilor sunt doar două din metodele comercianţilor pentru a evita Fiscul.
Cazul Băhăian a readus în atenţie pericolul şi dimensiunea criminalităţii financiare. „Pe lângă ingineriile financiare complexe, specifice infracţiunii de spălare a banilor, în România sunt încă utilizate şi metode rudimentare. De exemplu, avem cazuri în care un pensionar, care are un venit lunar de 200 de lei, achiziţionează o vilă de două milioane de euro“, exemplifică Adriana Popa, preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).
Ea susţine că expunerea în faţa acestui risc creşte în zona tranzacţiilor cu bani gheaţă, care ocolesc sistemul bancar. „Domeniul tranzacţiilor imobiliare este foarte sensibil în ceea ce priveşte spălarea de bani, fiind înregistrat un volum impresionant de tranzacţii în numerar. În ţara noastră nu există o autoritate de reglementare la nivelul activităţii din acest domeniu, iar statutul de agent imobiliar nu este clar definit“, declară Alexandru Codescu, directorul Direcţiei de Supraveghere şi Control din cadrul ONPCSB. El a fost ales recent în biroul permanent al Moneyval, fiind primul reprezentant al României în structura acestui organism din cadrul Consiliului Europei, specializat pe problematica prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Astfel, în perioada ianuarie-decembrie a anului trecut, ONPCSB a strâns de la birourile notariale circa 33.000 de rapoarte de tranzacţii în numerar de peste 15.000 de euro.
Românii preferă evaziunea fiscală
„Oficiul a constatat foarte multe astfel de cazuri la achiziţiile agricole, indiferent că e vorba de cereale, fructe sau animale vii, dar şi la comerţul cu combustibil. De exemplu, 10% din lucrările finalizate în 2009 vizând achiziţiile agricole s-au încadrat la spălare de bani şi au fost înaintate procurorilor. Cu un an înainte, ponderea a fost de aproximativ 6%“, explică Adriana Popa. În cazul comerţului cu combustibil, 7% din dosarele de la ONPCSB din 2009 au fost transmise organelor de anchetă ca fiind suspecte de spălare de bani, faţă de 5% în 2008. Semnalul este dat de numărul mare al retragerilor cu numerar, peste 15.000 de euro, pe care o firmă le efectuează într-o perioadă scurtă.
Fiindcă de multe ori ceea ce pare a fi o infracţiune economică la nivel naţional depăşeşte în realitate graniţele României, ONPCSB se află în legătură cu celelalte instituţii similare din întreaga lume, existând o reţea online pentru verificarea rapidă a anumitor tranzacţii. În urma unor astfel de verificări, în 2009 au fost suspendate patru tranzacţii, în valoare totală de circa 1,6 milioane de dolari.
În context internaţional însă, România este o ţară de tranzit pentru bani murdari provenind în special din Europa şi Orient. „În România, este greu de spălat bani, dar nu imposibil. În general, un spălător de bani se uită la modul cum funcţionează sistemul financiar-bancar, dacă sunt raportate tranzacţiile şi dacă există transparenţă în ceea ce priveşte acţionarii companiilor“, susţine preşedintele ONPCSB. Adriana Popa spune că atât în România, cât şi pe plan internaţional, spălătorii de bani caută anumite momente, cum ar fi spre sfârşitul zilei de vineri sau la începutul zilei de luni, ori ajunul sărbătorilor, când angajaţii băncilor sunt mai puţin atenţi.
Un sector foarte sensibil este cel imobiliar, în care se înregistrează un număr impresionant de tranzacţii în numerar.
Alexandru Codescu, director, ONPCSB
13 sesizări vizând finanţarea terorismului au fost verificate în 2009 de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor
În România, principala infracţiune care stă la baza spălării banilor este evaziunea fiscală, a cărei prezenţă s-a accentuat în perioada de criză.
Adriana Popa, preşedinte, ONPCSB
