Curtea de Justiţie a UE a condamnat joi Spania pentru că nu a respectat legislaţia privind calitatea aerului în anii 2010 la Madrid şi Barcelona, relatează AFP.
Condamnarea CJUE nu include deocamdată sancțiuni
Conform deciziei CJUE, autorităţile spaniole nu au luat măsurile necesare pentru a face obligatorie aplicarea directivelor europene în materie în cele două oraşe, între 2010 şi 2018.
În această perioadă, depăşirea limitelor privind concentraţia de dioxid de azot (NO2) a fost „sistematică” şi „continuă” în cele două zone urbane, a notat instanţa cu sediul la Luxemburg.
Condamnarea nu este însoţită în acest moment de sancţiuni, dar ar putea duce la impunerea de către Comisia Europeană a unei amenzi împotriva Madridului, în lipsa unor măsuri menite să determine respectarea regulilor UE.
Comisia a sesizat în 2019 CJUE în legătură cu această situaţie, reproşând Spaniei „încălcarea sistematică” a regulilor privind concentraţiile de NO2, care erau „constrângătoare juridic din 2010”.
Emisiile de dioxid de azot, favorizate de ambuteiaje şi de motoarele diesel, sunt, alături de particulele fine (PM10), una din cauzele principale ale poluării aerului şi se află la originea a mii de decese premature în fiecare an – cifră ce se referă doar la Spania -, potrivit Agenţiei europene pentru mediu.
Comisia Europeană a luat măsuri în ultimii ani împotriva mai multor state membre care nu respectă normele calităţii aerului.
Raport al UE privind reducerea poluării
Executivul comunitar consideră că politicile Uniunii Europene au contribuit la reducerea poluării aerului, precum şi a poluării cu pesticide, însă nivelurile de poluare sunt în continuare prea ridicate şi este nevoie de măsuri mult mai ferme pentru ca UE să atingă obiectivele de reducere a poluării pentru 2030.
Comisia Europeană a publicat recent primul raport prospectiv şi de monitorizare privind reducerea la zero a poluării.
„Rapoartele arată că politicile UE au contribuit la reducerea poluării aerului, precum şi a poluării cu pesticide. Cu toate acestea, nivelurile de poluare sunt în continuare prea ridicate. În alte domenii, cum ar fi nivelurile dăunătoare de zgomot, poluarea cu nutrienţi sau generarea de deşeuri municipale, nu s-au mai înregistrat progrese. Rezultatele arată că, în general, sunt necesare măsuri mult mai ferme pentru ca UE să atingă obiectivele de reducere a poluării pentru 2030, ceea ce presupune adoptarea de noi acte legislative antipoluare şi o mai bună punere în aplicare a celor existente”, se menţionează în comunicat.