Cuvintele sale au fost ascultate cu atât mai multă atenţie, cu cât agenţia Reuters anunţa că ministrul spaniol al economiei, Luis de Guindos, ar fi cerut 300 de miliarde de euro pentru o presupusă intervenţie financiară, acum negată de guvernanţii de la Madrid.
Spania nu va cere un plan de salvare financiară, aceasta nu este o opţiune, a spus vicepremierul spaniol, însă a subliniat totodată faptul că executivul din care face parte urmăreşte respectarea acordurilor la care s-a ajuns la ultimul Consiliu European, şi care privesc îndeosebi flexibilizarea mecanismelor prin care se poate cumpăra din datoria statelor din zona euro care suferă de pe urma presiunii pieţelor financiare, aşa cum este cazul Italiei sau Spaniei.
Soraya Sáenz de Santamaría nu a ezitat să arate, de asemenea, că guvernul de la Madrid urmăreşte cu atenţie situaţia de pe pieţele financiare, şi care sunt în măsură să provoace îngrijorare. Declaraţiile venite din partea guvernului spaniol apar după ce vineri, presa centrală semnala fără echivoc cum doar câteva cuvinte de asigurare, referitoare la apărarea euro şi indicând posibilitatea cumpărării din datoriile suverane, venite din partea preşedintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, au fost suficiente pentru ca pe pieţele financiare să revină încrederea cu privire la solvenţa Spaniei: indicele bursier Ibex-35 creştea cum nu mai crescuse în doi ani, cu 6%, iar prima de risc scădea cu 50 de puncte, sub nivelul de 600, menţinut de-a lungul întregii săptămâni.
Sursa: Agerpres
