Potrivit Afp, se fac eforturi uriașe pentru a ameliora situația. O armată de macarale munceşte fără oprire în apropiere de aeroportul din Madrid pentru a ridica ”spitalul pandemiilor”, însă al doilea val al epidemiei covid-19 a început deja şi pune la grea încercare sistemul sănătăţii, scrie news.ro.

”Acum două luni, aici nu era nimic”, spune zâmbind Alejo Mirando, directorul infrastructurilor sanitare ale regiunii Madrid, cea mai afectată de covid-19 în primăvară.

Finanţat de Guvernul regional cu o sumă care ”depăşeşte 50 de milioane de euro”, Spitalul Isabel Zendal, supranumit ”spitalul pandemiilor”, un complex uriaş de 45.000 de metri pătraţi va putea primi peste 1.000 de bolnavi în cazul unei crize sanitare.

În ceea ce privește construcția acestora, vor exista bovindouri pentru supravegherea pacienţilor fără a se contamina, saloane mari fără camere individuale, saloane cu presiune negativă în vederea efectuării de autopsii – a fost gândită, precizează Alejo Mirando, pentru a se ”evita transmiterea încărcăturiii virale” şi se inspiră după Ifema, parcul de expoziţie transformat din martie în mai în spital de campanie.

O promisiune a unei mai bune pregătiri împotriva unui al doilea val al epidemiei covid-19, acest spital va fi însă predat prea târziu pentru a trata valul de pacienţi care copleşeşte deja centrele de sănătate.

Se încearcă oprire valului

”Evoluţia epidemiei la Madrid ne îngrijorează”, a recunoscut luni premierul spaniol Pedro Sanchez, care urmăreşte cu îngrijorare regiunea cu peste 6,5 milioane de locuitori ce reprezintă, de la începutul epidemiei, aproape un sfert din cele peste 29.000 de morţi din cauza covid-19 în ţară.

Deși pandemia părea aproape de final, în ultimele şapte zile, Madridul a înregistrat 73 din cei 191 de morţi şi 30% din cazurile depistate.

Noile numere fac situaţia să fie ”foarte, foarte îngrijorătoare”, recunoaşte medicul Silvia Duran, o purtătoare de cuvânt a Asociaţiei Medicilor Amyts, care evocă ”o rapiditate a progresiei” curbei contagiunii, ”similară celei de la începutul pandemiei”.

”Centrele de sănătate (în care muncesc medici curanţi plătiţi de regiune) reuşesc să oprească al doilea val”, însă ”spitalele se pregătesc, iar 16% dintre paturile lor sunt deja ocupate de pacienţi cu covid-19”, faţă de 6% în restul ţării, continuă ea.

”Ne aflăm pe marginea prăbuşirii”, confirmă José Molero de la Sindicatul CSIT. ”Viitoarea etapă va avea loc atunci când populaţia se va duce direct la spital, pentru că nu mai poate fi primită de medici” curanţi.

Lipsa personalului, resurselor şi odihnei fac ca medicii să fie ”sleiţi”, epuizaţi, pentru că primesc ”până la 60 de pacienţi” pe zi, continuă el.

Cel mai mare risc, în Madrid

Cel mai mare dezastru ar putea fi în capitala spaniolă. Dens populat şi ”hub”-ul transporturilor din ţară, Madridul este o ”zonă cu risc ridicat”, sublinia luni Fernando Simon, epidemiologul-şef de la Ministerul Sănătăţii.

Însă regiunea, care este competentă în domeniul sănătăţii, vrea să dea asigurări.

”Situaţia este, pentru moment, suportabilă”, declară pentru AFP Antonio Zapatero, consilierul îndomeniul Sănătăţii Publice al regiunii, recunoscând o creştere a cazurilor ”de o lună şi jumătate”, mai ales în ”sudul regiunii”.

Guvernată de Partidul Popular (PP, dreapta, opoziţie), regiunea a sfârşit prin a cere să beneficieze de 150 de militari, care i-au fost puşi la dispoziţie de Guvernul de stânga spaniol, pentru a o ajuta să identifice contactele bolnavilor cu covid-19.

Acest anunţ nu a fost suficient. Un colectiv de medici intenţionează să depună plângere împotriva Guvernului regional, în timp ce alte câteva sute îi reclamă, într-o scrisoare deschisă, ”să acţioneze în vederea evitării unei noi prăbuşiri a sistemului” sănătăţii.

Personalul medical cere, între altele, să se facă angajări sau să se recurgă la munca la distanţă, pentru a evita să fie infectat la rândul său.

”Noi suntem cei care se vor îmbonăvi”, avertizează Silvia Duran, amintind că Spania a deţinut în aprilie recordul mondial al personalului medical contaminat (20% din cazuri), potrivit unui raport european al Sănătăţii.

”Noi trebuie să creăm sinergii între responsabilii politici şi ştiinţifici, fără care autoinomia va începe prost. Nu ne putem permite să retrăim ceea ce am trăit în primîvară”, subliniază Pilar Serrano, secretara Asocieaţiei Sănătăţii Publice din Madrid.