Spatiile industriale fac cu ochiul investitorilor

Marii investitori internationali au plasat 300 de milioane de euro, numai pentru a dezvolta parcuri industriale uriase, si intentioneaza sa dubleze aceasta cifra in urmatorii doi ani. Investitorii ocazionali, in hale mici, se grabesc sa vanda proprietatile, de teama viitoarei concurente. Pe soseaua de centura a Capitalei s-au localizat in ultimii ani cinci mari investitori internationali, care vor sa construiasca nici mai mult nici mai putin decat un stoc total de 400.000 mp de sp



Marii investitori internationali au plasat 300 de milioane de euro, numai pentru a dezvolta parcuri industriale uriase, si intentioneaza sa dubleze aceasta cifra in urmatorii doi ani. Investitorii ocazionali, in hale mici, se grabesc sa vanda proprietatile, de teama viitoarei concurente.


Pe soseaua de centura a Capitalei s-au localizat in ultimii ani cinci mari investitori internationali, care vor sa construiasca nici mai mult nici mai putin decat un stoc total de 400.000 mp de spatii industriale la standarde internationale. Nu-i de mirare ca, pe langa acestia, micii investitori speculatori, care au construit hale de cate 1.000-2.000 mp, nu au nici o sansa de a supravietui pe noua piata a spatiilor industriale, asa cum se prefigureaza ea pentru urmatorii ani. Marile parcuri industriale, in afara de suprafetele pe care se intind, mai dispun si de numeroase facilitati si servicii conexe oferite de administratori. Mai mult, investitorii straini, specializati in spatii logistice si de depozitare, au retele de clienti internationali, carora le ofera chirii atractive “pe pachete”, adica pentru spatii in Bucuresti, dar si in Praga sau Varsovia, unde au, de asemenea, proprietati de acest gen. Pe langa acestia, se strang apoi si clientii din randul firmelor autohtone, chiar daca inchiriaza suprafete mai mici, dar care doresc sa beneficieze de servicii complete.

De exemplu, Europolis, care a cumparat proiectul parcului industrial Cefin, a prevazut dezvoltarea unei suprafete de circa 300.000 mp, in urmatorii doi ani. Pe langa spatiile logistice si de depozitare existente si viitoare, parcul va avea, incepand cu luna februarie a anului viitor, si un centru de servicii, pe o suprafata de 7.000 mp. Astfel, se va construi un minimarket, o cantina cu o capacitate de 1.000 de pranzuri pe zi si un centru de servicii pentru soferi, cu dusuri si camere de inchiriat cu ora. Investitia, numai in aceste spatii conexe, se va cifra la aproximativ cinci milioane de euro, iar valoarea parcului este cifrata la 150 de milioane de euro, suma cu care a fost cumparat proiectul de catre Europolis.

Vis-a-vis, tot la intrarea pe autostrada Bucuresti Pitesti, un alt mare investitor a cumparat un teren de 70 de hectare si, impreuna cu developerul Portland, realizeaza infrastructura necesara, pentru a vinde apoi loturi intre 1,5 si sase hectare, pentru constructia de hale, si intentioneaza sa construiasca pe o parte a viitorului parc de afaceri West Park spatii de birouri si spatii industriale de inchiriat. Primele vor fi date in folosinta anul viitor.

La zece km distanta pe autostrada, pe un teren de 56 de hectare, Pro Logis, un alt mare investitor, are intentii similare. Alte parcuri, cu suprafete de peste 15 hectare, care se afla in diverse faze de constructie, sunt Mercury Logistic Park si Bucharest Logistic Center, iar unul ceva mai mic, care se intinde pe patru hectare, Key Logistic Center, inchiriat complet.

Printre acestia, se strecurau pana de curand mici investitori, care detineau hale de 500-2.000 mp. O parte dintre ei deja vinde. Un astfel de proprietar cere pe o hala cu o suprafata construita de 2.000 mp circa 2,1 milioane de euro. Hala a fost construita la standarde moderne – inaltime de sase metri, dar va fi o picatura de nisip in ocean.

Deocamdata, exista cerere pentru inchiriat, rata de ocupare fiind de peste 95%, dar pe viitor se anunta o concurenta acerba.

Cine sunt si ce vor chiriasii

Majoritatea chiriasilor (70%) solicita spatii de 1.000 -2.000 mp, potrivit unui studiu recent al Echinox DTZ.

Cine sunt acestia? “Exista companii care au centre de distributie sau fabrici intr-un anumit oras, iar pentru o acoperire regionala folosesc depozite de dimensiuni mai mici in alte locatii cheie din punct de vedere geografic”, a declarat Rodica Tarcavu, consultant al DTZ Echinox. Exemplu: O firma cu centru de distributie de 8.000 mp in Timisoara va avea nevoie intr-o prima faza in Bucuresti de 1.000 -2.000 mp.

Proprietarii se muleaza pe profilul cererii de pe piata. Astfel, si in parcurile industriale mari, exista module cu dimensiuni reduse, spatii mai mici, flexibile, care sa “absoarba” si aceasta cerere. Spre deosebire de ceilalti, acestia au in complex si cafenele, magazine si alte facilitati.

Chiriile, pentru cladirile noi variaza intre cinci si sase euro pe metru patrat, in zonele de nord si de vest ale Capitalei. Pentru celelalte zone, mai putin atractive din cauza accesului, chiriile la halele noi coboara pana la patru euro pe metru patrat.