Fiecare suntem speciali în felul nostru, dar unii sunt mai speciali decât alții, iar atunci când pâinea și cuțitul se află în mâinele celor din urmă nu te aștepta decât la privilegii. Nu pentru tine, ci în beneficiul lor. În a doua parte a anului trecut pomenile au curs pe bandă rulantă sub denumeria de „pensii speciale“: deputați, senatori, aleși locali, militari, aviatori, diplomați, personal auxiliar din justiție, profesori din învățământul preuniversitar și multe alte categorii.
În Dicționarul explicativ al limbii române în dreptul cuvântului „special“ se spune că „se deosebește de alte lucruri asemănătoare prin trăsături care îi sunt proprii; care se află numai la un lucru sau la o anumită categorie de lucruri“. Până aici totul clar. Doar că fiecare ales al poporului a jurat credință patriei, a jurat să respecte Consituția și legile țării. Mai mult, au jurat să-și îndeplinească cu onoare și fidelitate mandatul încredințat de popor.
Aici apare o frântură. Cât de legitimă este acordarea unor privilegii în beneficiul propriu fără consultarea poporului? Oare cei 256 de iniațori ai Legii nr. 357/2015 pentru completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor s-au consultat cu poporul, cu celelalte instituții sau au avut doar consultări între ei, cei „speciali“? Adevărul doare, dar trăim în România, iar unii au înțeles că lor li se cuvine orice. În această categorie sunt și parlamentarii. Nu sunt atât de contrariat de dreptul parlamentarilor de a avea o „pensie specială”, ci mă deranjează valoarea indemnizației pe care o vor primi. Pentru un mandat de patru ani o pensie lunară de 1.500 de lei, când pensia medie în România este de doar jumătate din cât primesc ei, este absurd. Am făcut o minimă cercetare
și am observat că inițiativa a pornit de la trei deputați, toți din cadrul Partidului Social-Democrat, toți trecuți de vârsta de 65 de ani, adică pensionari. Toți trei și-au petrecut ani buni pe holurile parlamentului, peste 3 mandkate fiecare, astfel că vor beneficia de o indemnizație lunară de 4.400 de lei sau mai mult, în situația în care legea votată spune negru pe alb că se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută a unui deputat sau senator. În acest an esteprevăzută o majorare de 10%.
Iohannis a retrimis, în vară, legea în Parlament, dar pe 23 decembrie 2015 a promulgat-o, făcând un cadou pe cinste deputaților și senatorilor. Mă așteptam de la actualul Guvern de tehnocrați să se opune acestei mârlănii, dar dezamăgire. Nici măcar un sughiț nu l-a prins pe reprezentantul Guvernului, prezent în plenul ședinței în care a fost aprobată legea. Au căzut la pace, buget votat contra pensii speciale. De ce afirm asta, pentru că au contestat la CCR, doar legea care oferă astfel de privilegii aleșilor locali, cu precizarea că destabilizează bugetul, efortul bugetar fiind de peste 140 mil. euro.
La cât de darnici sunt aleșii poporului ne putem aștepta la „specialități“ de acest fel și pentru cerșetori sau „tăietorii de frunze la câini“, asta în schimbul unui nou mandat.
