În revista Nature Climate Change a fost postat un studiu potrivit căruia încălzirea globală este mult mai rapidă la Polul Sud decât în restul lumii. La Polul Sud temperaturile au crescut simțitor în ultimii 30 de ani.
Antarctica este marcată de o variabilitate climatică extremă, cu diferenţe mari între zonele de coastă şi interiorul continentului, în special platoul glaciar unde se află Polul Sud.
Astfel, cea mai mare parte a vestului Antarcticii şi Peninsulei Antarctice, de exemplu, au fost afectate de încălzirea globală şi topirea gheţarilor în a doua jumătate a secolului XX.
În acelaşi timp, Polul Sud s-a răcit, cel puţin până în anii 1980, înainte de a se inversa tendinţa, aşa cum se arată în studiul publicat luni în revista Nature Climate Change.
Cu 0,61 grade Celsius în plus pe deceniu, între 1989 şi 2018, temperatura înregistrată la baza Amundsen-Scott, la Polul Sud, a crescut de peste trei ori faţă de media mondială, spun cercetătorii.
Rezultat surprinzător
„Se credea că această parte a Antarcticii – platoul înalt izolat – va fi imună la încălzirea globală. Am aflat că nu mai este cazul”, a declarat unul dintre autori, Kyle Clem, de la Universitatea Victoria din Wellington.
Însă încălzirea globală legată de emisiile de gaze cu efect de seră produse de activităţile umane nu este neapărat responsabilă de acest lucru, cel puţin nu singură.
„Mecanismul primar” care a dus la această încălzire rapidă a Polului Sud, unde temperatura este permanent în mare parte sub 0 grade Celsius (media anuală în jur de -49 grade Celsius), este legată de o încălzire în zona tropicală a vestului Oceanului Pacific ceea ce a condus la o scădere a presiunii atmosferice în Marea Weddell şi a împins aerul cald spre Polul Sud, potrivit studiului.
Ce arată modelele climatice
Chiar dacă modelele climatice arată că „nu este imposibil” ca ritmul de încălzire de 0,61 grade Celsius pe deceniu să fi avut loc în mod natural, este „foarte puţin probabil”, a insistat Kyle Clem, care a precizat că din cele 1,8 grade Celsius în plus în 30 de ani la Polul Sud, aceste modele atribuie 1 grad Celsius schimbărilor climatice cauzate de oameni.
„Adevăratul mesaj (…) este că niciun loc nu este imun la schimbările climatice”, au declarat Sharon Stammerjohn şi Ted Scambos de la Universitatea din Colorado, care au afirmat că sunt îngrijoraţi în special pentru coastele Antarcticii şi calota glaciară.
Topirea calotelor glaciare din Groenlanda şi Antarctica reprezintă deja principala sursă de creştere a nivelului mării.