In problema spinoasa a liberalizarii tranzactiilor cu terenuri, esticii si-au jucat bine cartea. Este adevarat, au avut un atu puternic: spaima vesticilor ca, o data desfiintate barierele din calea liberei circulatii a persoanelor si capitalurilor, vor fi invadati de polonezi, romani sau cehi aflati in cautarea unui loc de munca mai bine platit. Asadar, in schimbul promisiunii ca cel putin cinci ani de zile din clipa aderarii isi vor tine muncitorii acasa, Uniunea Europeana le-a acceptat perioad
In problema spinoasa a liberalizarii tranzactiilor cu terenuri, esticii si-au jucat bine cartea. Este adevarat, au avut un atu puternic: spaima vesticilor ca, o data desfiintate barierele din calea liberei circulatii a persoanelor si capitalurilor, vor fi invadati de polonezi, romani sau cehi aflati in cautarea unui loc de munca mai bine platit. Asadar, in schimbul promisiunii ca cel putin cinci ani de zile din clipa aderarii isi vor tine muncitorii acasa, Uniunea Europeana le-a acceptat perioade de tranzitie in ceea ce priveste dreptul strainilor, persoane fizice, de a cumpara terenuri. Mai lunga sau mai scurta, in functie de argumentele aduse la masa tratativelor, tranzitia este singura posibilitate a tarilor din est de a para socul liberalizarii totale a pietei terenurilor, fie ele agricole, in intravilan sau extravilan. Romania, in mod deosebit expusa pericolului, a negociat doua termene. Cetatenii europeni nu pot cumpara terenuri pentru construirea unei resedinte secundare pana in 2012, iar accesul la terenuri agricole le este ingradit pana in 2014. Au totusi dreptul ca din 2007 sa cumpere terenul pe care isi au resedinta principala. Regula se aplica intocmai si in Cehia, Ungaria, Bulgaria. Polonezii au obtinut cele mai bune conditii. Timp de 12 ani, strainii nu au acces la terenurile agricole si forestiere din regiunea Sileziei. Vecinatatea Germaniei face guvernul de la Varsovia sa se teama de pierderea unei zone strategice. Terenuri din zona de frontiera ar putea sa treaca la vecini cu mare usurinta, prin tranzactii perfect legale.
„Consideram ca solutia obtinuta serveste cel mai bine interesului national al Romaniei”, declara negociatorul-sef Vasile Puscas. Argumentele partii romane sunt centrate pe impactul daramator pe care vanzarea la liber a terenurilor l-ar putea avea asupra unei piete extrem de vulnerabile. Concluzia cercetatorilor de la Institutul European din Romania este ca cel mai expus domeniu este piata funciara. Pe termen scurt, liberalizarea va conduce la cresterea vanzarilor de terenuri de catre persoanele a caror subzistenta este asigurata exclusiv prin exploatarea pamantului. Exista riscul ca cei mai multi tarani, prinsi in statisticile oficiale ca traind la limita saraciei (37%), tentati de un castig imediat, sa-si agraveze statutul economic si social. Un alt aspect este cel al pericolului speculei cu terenuri. In cei cinci ani de cand legislatia permite instrainarea terenurilor, doar 1% din terenurile aflate in proprietatea privata au fost tranzactionate. Aceasta a influentat semnificativ preturile. Liberalizarea pe care aderarea la Uniunea Europeana o atrage dupa sine deschide granitele pentru cei cu bani. Agricultorii romani vor vinde pe nimic pamant care in strainatate face bani seriosi.
si pentru ca baza de raportare este Uniunea Europeana, este bine de stiut ca nu exista nici un tratat care sa reglementeze dreptul la proprietate al nerezidentilor. Fiecare stat in parte decide in aceasta problema, in functie de interesul national. Acest fapt nu impiedica totusi Comisia Europeana sa preseze in directia liberalizarii totale a regimului dreptului de proprietate. In Franta, Belgia, Germania, Olanda, Marea Britanie si Portugalia, autohtonii si strainii au drepturi egale in aceasta privinta. Danemarca, Italia, Spania sunt ceva mai selective. Apararea securitatatii nationale (Italia), prevenirea speculatiilor cu pamant (Ungaria) sau pastrarea structurii sociale a natiunii (Suedia) sunt doar cateva din „scuzele” invocate de statele europene in fata cumparatorilor de terenuri.
Uniunea europeana nu poate obliga statele sa vanda terenuri. fiecare tara este libera sa-si stabileasca propriile prioritatI
Romania
Persoanele juridice cu sediul in Romania, cu capital integral sau partial strain, pot detine teren in proprietate. Incepand cu data aderarii, muncitorii sau persoanele liber-profesioniste din Uniunea Europeana si cetatenii din spatiul economic european care sunt rezidenti in Romania pot cumpara terenuri. La fel si cetatenii persoane fizice din UE care doresc sa-si stabileasca resedinta principala aici.
Finlanda
In perioada de preaderare, la inceputul anilor 90, legislatia Finlandei limita dreptul strainilor, definiti ca persoane cu resedinta peste granitele tarii, sa detina terenuri in zona rurala. Finlanda a dorit sa pastreze restrictia si dupa aderarea sa la Uniunea Europeana, in 1995. A renuntat, „mituita” fiind cu subventii generoase pentru agricultura. Singurele restrictii in vigoare se refera la resedintele de vara si la proprietatile localizate in rezervatii naturale sau in zone de frontiera.
Ungaria
Strainii pot cumpara pamant, cu exceptia terenurilor agricole, numai cu acordul Ministerului Finantelor. Achizitionarea de teren de catre nerezidenti este limitata la 6000 de metri patrati, iar inchirieri se pot face pe 10 ani pentru maximum 300 de hectare. Pentru inchirierea terenurilor nu este nevoie de permisiunea Ministerului Finantelor. Legea Pamantului interzice strainilor sa cumpere terenuri din cauza temerilor ca acestia pot prelua controlul agriculturii.