După ce Guvernul a susţinut un an şi jumătate că despăgubirile prin intermediul Fondului Proprietatea nu se vor transforma într-o nouă cuponiadă, lucrurile s-au schimbat brusc. Mai mult, în încercarea de a minimiza riscurile pentru despăgubiţi, statul îşi joacă la ruletă propriile active. „Celor care se mai tem că Sorin Ovidiu Vîntu va prelua Fondul Proprietatea pentru că presa mai prezintă acest scenariu, le oferim contraargumentarea noastră detaliată“. &
După ce Guvernul a susţinut un an şi jumătate că despăgubirile prin intermediul Fondului Proprietatea nu se vor transforma într-o nouă cuponiadă, lucrurile s-au schimbat brusc. Mai mult, în încercarea de a minimiza riscurile pentru despăgubiţi, statul îşi joacă la ruletă propriile active.
„Celor care se mai tem că Sorin Ovidiu Vîntu va prelua Fondul Proprietatea pentru că presa mai prezintă acest scenariu, le oferim contraargumentarea noastră detaliată“. „În nici un caz nu se va opta pentru aşa-numitele acţiuni la purtător, în cazul Fondului Proprietatea“. Nu sunt decât câteva din numeroasele asigurări pe care Fondul Proprietatea încă le mai oferă, pe site, că instituţia nu va reprezenta baza pentru o a doua cuponiadă.
Se pare însă că rămân doar alte promisiuni deşarte, din moment ce Ministerul Finanţelor se pregăteşte să dea liber la vânzarea de titluri de despăgubire, într-un context problematic.
„Cumpăr acţiuni“ revine în actualitate
Cea mai importantă modificare adusă de proiectul de ordonanţă publicat pe 6 februarie pe site-ul Ministerului Finanţelor, este posibilitatea de a tranzacţiona titlurile de despăgubire. Până acum acestea puteau fi transmise doar prin succesiune. Explicaţia oficială este că titularii trebuie să fie lăsaţi să dispună de activele lor şi că dacă au nevoie de bani este mai bine să îi poată obţine acum decât peste un an sau doi, când va ajunge Fondul la Bursă.
Oportunitatea cea mai mare va fi însă pentru cei care îşi vor putea permite să cumpere astfel de titluri, la preţuri mai mici (ca exemplu, titlurile de valoare nominală emise de guvernul Năstase se vindeau la cel mult 50% din suma înscrisă pe ele, deşi puteau fi valorificate ceva mai repede), şi apoi să le preschimbe în acţiuni ale Fondului.
Persoane interesate să cumpere sunt din belşug. Şi nu oricine. „Sunt interesat de orice variantă speculativă, iar aceasta este una dintre ele“, declară Sorin Ovidiu Vîntu, unul dintre cei mai bogaţi români, cu o avere estimată de Top 300 Capital la 850-900 milioane de dolari. „Nu-mi pot permite să nu iau în calcul o variantă speculativă de acest gen. Dacă e rost de câştig, sunt întotdeauna interesat“, îşi confirmă omul de afaceri interesul pentru participarea la „mica cuponiadă“ ce se conturează pe marginea despăgubirilor.
Oamenii de afaceri de anvergura lui Vântu sunt însă doar vârful aisbergului. Înainte de apariţia Legii 247/2005, atunci când titlurile de valoare nominală emise de stat puteau fi cesionate, funcţionau reţele bine organizate de cumpărători, care ulterior preschimbau titlurile la valoarea lor reală, cu profituri de 100% – 200%, dacă nu chiar mai mari. E de aşteptat ca ele să redevină funcţionale, mai ales că mulţi au făcut avere de pe urma acestor afaceri şi au acum o forţă financiară mai mare. Incertitudinea momentului listării Fondului nu permite posesorilor de titluri să evalueze discountul pe care ar trebui să-l acorde la vânzarea în avans.
Existenţa unei pieţe paralele a titlurilor de despăgubire va crea probleme serioase inclusiv Ministerului Finanţelor, atunci când acesta va încerca să vândă 20% din acţiunile Fondului Proprietatea la Bursă, la un preţ care ar putea să nu fie pe placul posibililor investitori.
Prăbuşirea preţului acţiunilor, dezastru pentru stat
O altă modificare importantă este felul în care ar urma să se preschimbe titlurile de despăgubire în acţiuni. Dacă proiectul va trece în forma actuală, aceasta nu se va mai face la valoarea nominală. Numărul de acţiuni primit va fi egal cu suma înscrisă pe titlul de despăgubire, împărţită la preţul mediu de la Bursă din ultimele 60 de şedinţe.
Este o măsură cu două tăişuri. Dacă preţul acţiunilor coboară sub un leu pe acţiune (valoarea nominală), posesorii unui titlu de un milion de lei, de exemplu, nu vor mai primi un milion de acţiuni, ci mai multe. Ceea ce înseamnă că statul nu va mai da, din activele puse la bătaie iniţial, despăgubiri de patru miliarde de euro (suma este cu titlu de exemplu, pentru că urmează să aibă loc o evaluare independentă care să stabilească activul net), ci mai puţin, în funcţie de preţul de la Bursă. Poate trei miliarde, poate chiar două… Iar pentru restul, va fi nevoie de noi infuzii de active. Şi din moment ce va exista o piaţă paralelă a titlurilor de despăgubire, cu jucători de calibru şi cu sume destul de mari vehiculate, va exista şi interes pentru prăbuşirea artificială a preţului acţiunilor, pentru a converti titlurile într-un număr mai mare de acţiuni.
Partea bună a măsurii: despăgubiţii vor fi aproape siguri (dacă aşteaptă până la listarea fondului) că îşi pot vinde participaţiile la preţuri apropiate de ceea ce scrie pe titlurile de despăgubire, dacă preţul acţiunilor nu scade foarte abrupt. Incertitudinea a fost transferată însă din dreptul lor către stat, care ar putea ceda, la fel de bine, active de patru miliarde de euro sau de patruzeci de miliarde de euro, în contul aceloraşi despăgubiri. Şi din păcate acele active nu sunt ale ministrului de finanţe sau ale altor specialişti care au lucrat la proiect, ci ale noastre, ale tuturor.
Una dintre măsurile pozitive ale proiectului de ordonanţă este despăgubirea şi în bani, în limita a 200.000 de euro, pentru ca posesorii de titluri să aibă din ce trăi până la listarea Fondului Proprietatea, atunci când va avea loc acest lucru. Asta însă doar după ce se va înfiinţa o nouă Direcţie în cadrul Agenţiei Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, care să se ocupe cu aşa ceva, ceea ce va dura câteva luni bune.
În rest, alte termene pentru listarea la Bursă a fondului şi a companiilor din portofoliul său. Nu sunt însă prea muţi cei care să mai aibă încredere că vor fi respectate.
Cine şi cum administrează patru miliarde de euro
ADMINISTRAREA FONDULUI va fi făcută de un consiliu de supraveghere, ai cărui membri actuali nu au mare experienţă în domeniul fondurilor de investiţii sau al pieţei de capital în general.
Limitările din „POLITICA DE INVESTIŢII“ stabilită de proiectul de ordonanţă sunt destul de generoase. De exemplu, Fondul va putea deţine până la 50% din activ în instrumente financiare emise de acelaşi grup.
CAIETUL DE SARCINI şi REGULAMENTUL pentru stabilirea unei societăţi de administrare pentru Fondul Proprietatea ar trebui să fie aprobate de Guvern până la 22 iulie 2007, când se împlinesc 24 de luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 247/2005.
În primii trei ani, societatea de administrare va trebui să ţină cel puţin 75% din active în România.