Din luna aprilie a anului viitor, strainii vor putea deschide depozite in lei la bancile romanesti. Posibilitatea realizarii unor plasamente pe termen scurt, o data cu etapa liberalizarii contului de capital din 2005, ingrijoreaza oficialii bancii centrale si bancherii din tara, Romania fiind inca vulnerabila in fata intrarilor speculative de capital. Perspectiva pare intr-adevar ingrijoratoare, daca ne gandim ca, pe instrumentele deja liberalizate, anul acesta a intrat capital speculativ de circa un miliard de euro, potrivit aprecierilor BNR. Viceguvernatorul bancii centrale, Cristian Popa, a aratat ca exista o anumita presiune a capitalului speculativ, care intra inclusiv prin „Special Purpose Vehicles”. Acestea sunt, in fapt, firme cu personalitate juridica romana, infiintate cu scopul asigurarii accesului banilor straini la plasamentele in lei. Pe langa acesti bani, sumele trimise in tara de romanii care lucreaza in strainatate s-ar putea situa anul acesta la 2,2 miliarde de euro. Sume cu mult mai mari asteapta insa la usa intrarea pe cai legale, o data cu posibilitatea ce va exista anul viitor de a accesa instrumente financiare in lei pe termen scurt.Magnetul care atrage in momentul de fata banii strainilor in Romania este posibilitatea obtinerii unor castiguri uriase din dobanzile in lei, in conditiile in care pentru moneda nationala nu este previzibila o depreciere in perioada urmatoare. Astfel, plasamentele intr-un „leu puternic” pot aduce randamente anuale de circa 22% in dolari sau euro, de peste cinci-sase ori mai mari decat s-ar putea obtine pe pietele occidentale. Riscul unor intrari masive de ca-pital se va traduce, pentru banca centrala, in eforturi mari de sterilizare, in piata existand oricum un exces de lichiditate. In plus, apar amenintari pentru inflatie si dificultati de plasare. Pentru banci, cea mai la indemana posibilitate de plasare a sumelor mari depuse de straini ar putea fi creditele, insa majorarea volumului acestora si relaxarea conditiilor de creditare prezinta, la randul, lor, alte riscuri, pe care autoritatile incearca sa le evite: cresterea prea rapida a consumului, cu consecinte la nivelul inflatiei, majorarii importurilor si adancirii deficitului de cont curent, cresterea riscului de neplata.Cel mai mare risc al intrarilor de capital speculativ este reprezentat insa de retragerile masive ce pot urma peste cateva luni, dupa ce investitorii vor fi obtinut castigul scontat. Potrivit unor estimari, astfel de retrageri ar putea ajunge, dupa sase luni, la peste cinci miliarde de euro. Ce pot face autoritatile pentru a-i descuraja pe speculatori? O noua amanare a liberalizarii contului de capital, chiar daca ar fi dorita de BNR si acceptata de Fondul Monetar International, are sanse mici de a fi acceptata de Comisia Europeana. Oficialii BNR nu au precizat nici daca iau in calcul posibilitatea introducerii unor bariere pentru speculatorii straini, sub forma unei taxe impuse la retragerea sumelor depuse sau a unei interdictii de retragere a banilor pe o anumita perioada. „Vom raspunde presiunii capitalului speculativ printr-o variabilitate mai mare a cursului pe un trend ascendent de apreciere a leului”, a declarat viceguvernatorul BNR, Cristian Popa. Cu alte cuvinte, leul va continua sa se aprecieze pe parcursul anului viitor, insa, pe anumite intervale, speculatorii ar putea fi surprinsi de miscari ale bancii centrale, astfel incat o depreciere brusca a leului sa aiba loc exact la data scadentei unor depozite. BNR va continua si politica de reducere a dobanzilor, astfel incat sa limiteze castigurile speculatorilor din diferentialul de dobanda. Variabilitatea si impredictibilitatea cursului ar putea da peste cap calculele intiale de castig ale speculatorilor, insa risca sa aiba efecte nedorite si pentru companiile romanesti care au scadente de efectuare a anumitor plati in valuta. Tot incepand de anul viitor, Romania ar putea renunta la cosul valutar in care euro are o pondere de 75%, iar dolarul de 25% si fata de care leul a avut anul acesta o apreciere reala de 5,2%. Din 2005, euro va deveni singura valuta de referinta pentru urmarirea cursului monedei nationale.

Experiente dramatice In alte tari
· Cehia. In 1995 au inceput intrari masive de capital. Aproape jumatate (9% din PIB) au fost pe termen scurt, acestea fiind si primele retrase rapid din tara. Iesirile au inceput in momentul in care investitorii s-au speriat de perspectiva deprecierii o data cu cresterea deficitului de cont curent, in conditiile existentei unui curs fix. Criza valutara a aparut in 1997. Moneda s-a devalorizat rapid, iar Cehia a renuntat la sistemul de curs fix in favoarea unuia de curs flotant.
· Rusia. Influxurile de investitii de portofoliu au crescut puternic dupa 1993, insa cele directe au ramas la un nivel redus. Intrarile de capital s-au majorat cu precadere pe termen scurt, iar investitiile private s-au orientat catre certificate de trezorerie, pentru a profita de rata inalta a dobanzilor. Panica in randul investitorilor straini dupa devalorizarea rublei. Au urmat iesiri masive de capital din tara. In august 1998, Rusia intra in incapacitate de plata.
· Hong Kong. Un adevarat paradis al speculatorilor in timpul crizei asiatice. Acestia au actionat pe doua fronturi: vanzand dolari Honk Kong si actiuni la bursa. Autoritatea monetara detinea rezerve valutare uriase, dar acestea nu au fost suficiente pentru a apara moneda si a evita caderea bursei. Autoritatea monetara a fost nevoita sa cumpere actiuni de peste 15 miliarde de dolari (10% din capitalizarea pietei). Speculatorii au presat pe deprecierea monedei si au castigat pe termen scurt din cresterea dobanzilor.

Intrari si iesiri de bani
· Un miliard de euro capital speculativ a intrat deja in tara prin intermediul instrumentelor liberalizate pana acum.
· 2,2 miliarde de euro au trimis anul acesta in tara romanii care lucreaza in strainatate.
· Pentru alte aproximativ doua miliarde de euro exista disponibilitati de plasare in instrumente monetare pe termen scurt pe piata romaneasca.
· Peste cinci miliarde de euro ar putea fi retrase de speculatori dupa aproximativ sase luni.