Pe fondul unei contractari liniare a pietei interne, ca efect al politicii de austeritate din acest an bugetar, principala supapa de crestere economica a ramas exportul.
De remarcat este faptul ca elasticitatea consumului fata de cresterea salariilor este mai mare la marfurile de import decat la cele din productia indigena. Altfel spus, cresterea modesta a salariilor, in limitele permise de sporul in productivitatea muncii, influenteaza echilibrul balantei comerciale si prin descurajarea importurilor de bunuri de consum.
Premisele unei strategii a exportului
Pe primele patru luni din acest an, cresterea volumului exporturilor a fost de 28,4% in raport cu perioada identica din 1999, iar importurile cu 14,3%, mai mari fata de aceeasi perioada. Ca urmare, deficitul comercial pe patru luni a scazut la aproape jumatate din cel inregistrat la sfarsitul lunii aprilie 1999. Analiza balantei export-import pe grupe de marfuri reflecta o serie de fenomene cu semnficatie deosebita pentru strategia exporturilor.
Astfel, in grupa „Materii textile si articole din acestea”, care detine primul loc ca pondere in exporturi (24,3%), cu incasari de 777,2 milioane USD din export, materiile prime importate pentru productia de confectii in lohn reprezinta 555,5 milioane USD.
Explicatia acestei stari de lucruri o gasim in ultimii 60 de ani de dezvoltare extensiva a agriculturii, in care nu si-a gasit locul ameliorarea raselor de oi pentru lana, a culturilor pentru fibre textile: in, canepa, iuta, bumbac, astfel ca realizarea unor produse competitive de export se face in cea mai mare parte pe baza de materii prime din import.
Cea de-a doua grupa ca pondere in exporturi (16,5%) o reprezinta „Metalele comune si articolele din acestea”. In aceasta grupa regasim primii doi exportatori ai tarii: Sidex – Galati, cu livrari in 1999 de 315 milioane USD si Alro – Olt, cu livrari de 188 milioane USD.
Cresterea la aceasta grupa pe primele patru luni din 2000 a fost cea mai spectaculoasa, cu 37,3% fata de aceeasi perioada din anul 1999. Se poate spune ca exportul Sidex a starnit chiar ingrijorare pe unele piete, care au inceput sa recurga la bariere netarifare pentru a stopa exportul romanesc (acuzatii de dumping).
Dar cel mai evident pentru jocul grupurilor de interese impotriva interesului national este liberalizarea exportului, nediferentiat pe specii de lemn, sub forma bruta. Vom ajunge sa importam PAL din Ungaria, produs din bustenii romanesti.
Cele cinci decenii de activitate a GATT, urmata in prezent de Organizatia Mondiala a Comertului, s-au concretizat in reducerea progresiva a protectiei tarifare pe pietele nationale. In acelasi timp, evantaiul masurilor de protectie netarifara a fost extins pana la circa 2.000 de tipuri de bariere netarifare, completate de transformarea subventionarii directe a exporturilor in forme tot mai sofisticate de sustinere indirecta.
Cea mai puternica parghie de sustinere a exporturilor, aproape generalizata in prezent, o constituie sistemele de mobilizare si asigurare a creditelor de export. In lume, functioneaza o retea internationala de asemenea institutii: Export Credit Guarantee Dept. (ECGD) Marea Britanie, Export Development Corporation – Canada, COFACE Franta, Instituto Nazionale delle Assigurationi Italia, Hermes AG Germania, Eximbank Japonia, Eximbank SUA s.a.m.d.
Restructurarea prin parghii financiare
Capitalizarea modesta a Eximbank-Bucuresti – institutia romaneasca de profil – a impiedicat in ultimii zece ani sustinerea efectiva a exportatorilor romani, in special la grupele de marfuri prelucrate. Se poate spune ca actuala structura a comertului exterior al Romaniei reflecta in buna masura incapacitatea economica a tarii de a-si sustine exporturile la un nivel comparabil cu practicile internationale.
Incepand cu data de 6 iunie 2000, in mediul economic autohton functioneaza Legea nr. 96/2000 privind organizarea si functionarea Bancii de Export-Import a Romaniei – Eximbank SA si instrumentele specifice de sustinere a comertului exterior.
Intre principalele activitati ale Eximbank – care sunt in acelasi timp instrumente de sustinere a exportului – se numara: garantarea creditelor pentru productia de export, inclusiv investitii in strainatate, refinantarea bancilor comerciale care au acordat finantari exportatorilor, administrarea liniilor de credit externe destinate productiei de export, asigurarea si reasigurarea creditelor de export, consultanta si expertizare in probleme de comert exterior.
Restructurarea radicala a modului de lucru a acestei institutii este reflectata de constituirea unor fonduri distincte, pe destinatii, de sprijinire a exporturilor, respectiv:
· Fondul de garantii de export;
· Fondul de asigurare/reasigurare a creditelor de export si a investitiilor in strainatate;
· Fondul pentru acordarea bonificatiilor de dobanda, calibrat proportional cu obiectivele Strategiei de sprijinire a comertului exterior romanesc;
· Fondul pentru productia de export.
Ele au ca surse bugetul de stat, o cota de 25% din valorificarea creantelor externe, primele de asigurare.
Esential pentru succesul noii institutii va fi reasigurarea pe piata internationala a riscurilor, un deziderat de decenii al comertului exterior romanesc. Masura se explica prin faptul ca forta de combatere a riscurilor comerciale pe intregul mapamond nu o au decat marile firme de asigurari cu o vasta retea de activitati conexe (forfaiting, societati de expertiza si rating, banci de date in timp real).