hazardate, despre masuri care vor fi puse sau nu in aplicare intr-un viitor incert, nu au fost niciodata o obisnuinta a BNR. Amenintarile inflationiste venite dinspre cresterea consumului, precum si cresterea deficitului de cont curent i-au determinat, insa, pe oficialii bancii sa faca lucruri mai putin obisnuite. O serie de masuri destinate temperarii cresterii creditului de consum, crestere care s-a regasit (intr-o proportie mica, intr-adevar) in avansul importurilor, au fost anuntate, unele o
hazardate, despre masuri care vor fi puse sau nu in aplicare intr-un viitor incert, nu au fost niciodata o obisnuinta a BNR. Amenintarile inflationiste venite dinspre cresterea consumului, precum si cresterea deficitului de cont curent i-au determinat, insa, pe oficialii bancii sa faca lucruri mai putin obisnuite. O serie de masuri destinate temperarii cresterii creditului de consum, crestere care s-a regasit (intr-o proportie mica, intr-adevar) in avansul importurilor, au fost anuntate, unele oficial, altele neoficial, pentru anul viitor. Prima reactie: proteste din partea bancherilor, comerciantilor si, nu in ultimul rand, a populatiei, care a luat cu asalt magazinele. La scurt timp, Guvernul s-a pus de acord cu BNR si a anuntat lansarea propriului plan pentru reducerea deficitului de cont curent. O parte dintre masurile vehiculate initial pentru temperarea creditarii au fost abandonate. Rezerva minima obligatorie pentru bancheri si dobanzile nu vor creste si nu se va pune problema unor giranti sau a depozitelor colaterale la cumparaturile in rate. Dupa discutiile cu BNR, bancherii sunt linistiti: masurile din 2004 nu vor afecta creditele de consum. Principalele restrictii se vor limita la impunerea unui avans mai mare si al unui raport diferit intre venitul clientilor si rata creditelor. Mai nou, „amenintarea” nu mai este creditul de consum, ci cel ipotecar.
Isi iau adio doar cei care oricum nu isi permit imprumuturi
Romanii cu venituri foarte mici, singurii afectati de schimbarea conditiilor la creditele de consum
O treime din venitul lunar net, fata de 50% acum. La atat vor trebui sa se limiteze anul viitor ratele la imprumuturi. Impactul: neinsemnat la creditele de consum, serios la cele ipotecare.Regulile care ar putea fi impuse in ianuarie sau februarie 2004 in activitatea de creditare nu vor afecta aproape deloc creditul de consum. „Vanzarile in rate vor continua sa creasca. Singurii care nu ar mai avea acces sunt cei carora, oricum, veniturile nu le permiteau sa obtina astfel de imprumuturi”, spune presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Gratian Ghetea. Dupa o intalnire cu oficialii BNR, bancherii sunt convinsi ca nu exista motive de ingrijorare vizavi de normele care vor fi emise in perioada urmatoare de catre Banca Centrala. „Nu se pune problema constituirii unor depozite colaterale pentru creditele de consum, la fel cum nici giranti nu vor fi necesari decat acolo unde nu exista alte garantii”, afirma Ghetea. Nici obligativitatea unui avans pentru astfel de imprumuturi ar putea sa nu fie impusa. Singura restrictie importanta, cu care sunt de acord atat bancherii, cat si comerciantii va fi stabilirea raportului dintre rata lunara la credit si venitul lunar net la o treime, fata de jumatate in prezent. In cazul creditelor de consum, care au valori mici, influenta este nesemnificativa, astfel incat accesul nu va fi limitat decat pentru persoanele cu venituri foarte mici. Potrivit presedintelui HVB Bank, Dan Pascariu, masura ar putea contribui la reducerea evaziunii fiscale, daca angajatii dornici sa ia imprumuturi vor face presiuni asupra angajatorilor pentru trecerea salariului integral, platit uneori „la negru”, pe cartea de munca.Lucrurile sunt diferite la creditele ipotecare. Daca masurile pregatite de BNR vor fi puse in practica, din 2004 un credit ipotecar va putea fi obtinut doar de persoanele care pot aduce un avans de 30% din valoarea casei si au un venit lunar net de trei ori mai mare decat rata la imprumut. O persoana care castiga dublul salariului mediu pe economie nu va putea contracta, spre exemplu, un credit pe zece ani mai mare de 7.000 de euro. Suma cu care, in lipsa unui avans de cateva ori mai mare, nu mai poate fi cumparata nici o locuinta in prezent.
„Afacerea creditelor” ispiteste si alte institutii decat bancile
Restrictiile anuntate pentru anul viitor nu alunga din piata concurentii bancherilor
La concurenta cu bancile, pe piata romaneasca au aparut deja societati care acorda credite populatiei. Cele reglementate prin lege se vor supune noilor norme dorite de BNR, dar CAR-urile si „rotile tiganesti” nu.Expansiunea creditelor a determinat aparitia societatilor specializate in credit ipotecar (gen Domenia Credit si Imofinance). Companiile de leasing au infiintat la randul lor societati care ofera credite de consum. Reprezentanta Domenia Credit, Carmen Retegan, explica faptul ca de noile norme impuse de BNR vor fi afectati in primul rand tinerii, care isi doresc un credit ipotecar, aceasta fiind zona de care se ocupa compania sa. Potrivit studiilor de piata facute de societate, tinerii cu varste cuprinse intre 20 si 30 de ani sunt pe locul doi in topul solicitantilor de credite ipotecare. „Chiar daca au venituri fixe si posibilitati de crestere ale acestora, tinerii nu au avut inca timp sa stranga acel 30-35% din valoarea locuintei pentru avans. Ei vor fi practic cei mai afectati de aceste masuri, daca vor fi puse in practica”, spune Retegan.Anul viitor vor aparea si doua banci specializate pe acordarea de credite ipotecare, cea constituita de CEC cu Bayerische Landesbausparkasse din Germania si cea constituita de Raiffeisen Bank cu Baustparkasse. Numai ca, persoanele care doresc sa obtina din partea bancilor credite pentru cumpararea unei locuinte vor trebui sa economiseasca la aceasta institutie, pentru o perioada de cel putin 18 luni, aproximativ jumatate din valoarea creditului solicitat. Mult mai putin vor fi afectate de restrictiile BNR „afacerile” cu credite derulate de cei care functioneaza la marginea legii. Pentru persoanele care nu indeplinesc noile conditii, dar au nevoie de o locuinta, exista insa riscul sa-si indrepte atentia catre societatile care dau credite fara a fi supravegheate de o institutie specializata. Riscurile pot fi numeroase. Imprumutatului i se solicita adesea, fara preaviz, rambursarea in avans a creditului si a ratelor, putand ramane si fara casa si fara banii achitati pana la data respectiva.
Cozi imense in magazinele cu vanzari in rate
Populatia s-a grabit la cumparaturi „pe ultima suta de metri”
In ultimele zile, solicitarile la produsele electrocasnice in rate s-au dublat. Fenomenul este obisnuit in perioada sarbatorilor, dar multe cereri vin din partea celor care se tem ca de anul viitor nu vor mai putea achizitiona astfel de produse.Totdeauna in preajma sarbatorilor de iarna magazinele au fost arhipline. Dupa anunturile din mass-media privind intentia BNR de a modifica normele de creditare, cozile la achizitionarea de produse in rate au devenit parca si mai mari. De frica stoparii creditelor, romanii alearga pe ultima suta de metri la cumparaturi. La Brasov, media zilnica a dosarelor de credit acceptate de un magazin a ajuns la 50. La Craiova, vanzatorii se plang ca nu mai fac fata cererilor. Febra ultimelor cumparaturi va aduce cu siguranta venituri frumoase lanturilor de magazine, dar unii comercianti inca se tem ca aplicarea masurilor propuse de BNR ar putea reduce vanzarile cu 30-40%. Alte voci sustin, insa, ca masurile BNR vor avea un efect minor. Marius Ghenea, director general al lanturilor de magazine Flanco, este de parere ca avansul si existenta girantilor nu vor fi impuse creditelor pentru achizitionarea bunurilor de consum. Cerinta BNR ca ratele sa nu depaseasca o treime din veniturile clientului este normala dupa parerea lui Ghenea, cu atat mai mult cu cat „magazinele noastre practicau deja acest nivel.” Chiar si prin impunerea noilor conditii, un angajat cu un venit de 2,3 milioane de lei net pe luna isi va putea achizitiona produse in rate rambursabile in trei ani in valoare de 80 de milioane de lei. „Viitorii nostri clienti, dupa introducerea noilor norme, vor avea practic o bonitate similara cu cea pe care o au si cei de acum.” Dupa toate probabilitatile, frigiderele si masinile de spalat se vor achizitiona in continuare in rate.
Producatorii interni, mai tematori decat bancheriir
rFabricile din tara sensibile la evolutia creditelorrn
rnMulte dintre produsele vandute in rate sunt rezultatele productiei interne. Pentru producatori, temperarea creditarii ar putea insemna disponibilizari, dar si efecte negative asupra furnizorilor de materii prime.rnCresterea vanzarilor de produse electrocasnice in rate nu poate fi vinovata suta la suta de adancirea deficitului comercial. Exista si companii ca Electrolux, Arctic sau Tehnoton care fabrica in Romania astfel de produse, contribuind totodata la cresterea produsului intern brut. rnMarii fabricanti de mobila, Elvila si Mobexpert, au liniile de productie tot aici. Viorel Catarama, presedintele companiei Elvila, spune ca „liberalizarea” creditelor din acest an a condus la o crestere a vanzarilor in reteaua sa cu aproximativ 30 de procente. Cum mobila vanduta in acest lant de magazine este produsa in cele patru fabrici din tara, lucru valabil si pentru reteaua Mobexpert, cresterea vanzarilor inregistrata in acest an nu a influentat balanta de plati externe a Romaniei. „Dimpotriva, cresterea vanzarilor inseamna cresterea productiei in interiorul tarii, noi locuri de munca, mai multe taxe si impozite platite la bugetul de stat”, a declarat Catarama.rnIn ciuda asigurarilor linistitoare ale bancherilor, producatorii interni se asteapta ca o data cu punerea in practica a noilor masuri ale BNR sa se reduca vanzarile. Acest fapt atrage dupa sine reducerea productiei in fabrici, disponibilizari si in departamentele de productie si in cele de vanzari. rnO data cu incetinirea motoarelor de productie, veniturile producatorilor si ale comerciantilor vor fi mai mici, in consecinta si veniturile la bugetul de stat, prin diminuarea cuantumului taxelor platite de societati. rnUn alt efect negativ ar putea fi resimtit de catre furnizorii de materii prime si materiale necesare productiei. Cel putin pentru productia de mobila, acesti furnizori sunt tot societati de pe piata interna.rn
rn
rn Avansul minim pentru creditele ipotecare va fi de 30%. Unele banci impun oricum aceasta limita, insa altele au redus avansul minim la 25% sau 20% din valoarea casei achizitionate. Ultimele nu au anuntat ca vor creste nivelul avansului minim inainte de a aparea normele BNR.rn
rn Rata lunara de rambursat la creditele ipotecare nu va putea depasi o treime din venitul lunar al solicitantului. Bancile accepta astazi un raport de 50%, o marja de siguranta pentru riscul valutar fiind luata doar daca imprumutul este contractat in valuta, iar veniturile sunt in lei.rn
rn La creditele de consum, ratele de rambursat nu vor putea depasi o treime din venitul lunar net (50% in prezent). Vor fi afectate doar persoanele cu venituri foarte mici, in cazul celorlalte influenta fiind nesemnificativa datorita valorii relativ mici a unor astfel de credite. rn
rn Impunerea unui avans pentru creditele de consum este putin probabila.rn
rn Obligativitatea aducerii unor giranti va functiona doar pentru creditele unde solicitantul nu aduce alte garantii.rn
rn Constituirea unui depozit colateral la creditele pentru nevoi personale nu va fi impusa.