Venit intr-o vizita fulger la Bucuresti, comisarul european pentru Angajarea Fortei de Munca, Afaceri Sociale si Oportunitati Egale, Vladimir Spidla declara ca munca la negru, impreuna cu frauda si coruptia, constituie principalele ingrijorari ale Comisiei Europene, la mai putin de o suta de zile de la verdictul final.
Capital: Ce schimbari majore vor avea loc pe piata muncii din Romania dupa aderare?
Vladimir Spidla: La Bruxelles, sunt voci ingrijorate care sustin ca, dupa ce tara dumneavoastra va deveni membra a Uniunii Europene, va fi un exod de forta de munca catre statele din Vest. Noi insa am constatat din experientele anterioare ca aceasta temere este neintemeiata. Niciunul din vechile state membre nu a fost asaltat de muncitori veniti din tarile nou-intrate in Uniunea Europeana. E adevarat, Vestul a beneficiat de mana de lucru calificata din noile tari membre, dar nu putem vorbi de un exod. Pe de alta parte, pregatirile pentru aderare au inceput cu multi ani in urma, asa ca nu ne putem astepta de a doua zi la schimbari radicale pe piata muncii.
Capital: Care vor fi cele mai afectate sectoare in ceea ce priveste cresterea somajului? Cu cat se asteapta sa creasca, in medie, rata somajului?
Vladimir Spidla: Putem face un scenariu a ceea ce urmeaza sa se intample in tara dumneavoastra, dupa aderare, daca analizam schimbarile care au avut loc in celelalte state din fostul bloc socialist, care sunt in prezent membre ale Uniunii Europene. Pot sa va spun, de exemplu, ca in Cehia, inainte de aderare, rata somajului era de 3%, iar dupa intrarea in comunitatea europeana somajul a crescut la 7,2%. Adica s-a dublat. Cei mai afectati au fost cei care lucrau in agricultura si probabil ca acesta va fi, si in cazul tarii dumneavoastra, sectorul cel mai sensibil. Insa, in Romania situatia este alta. Rata somajului este de 7,9 procente, fata de 7,5 cat este rata medie din Uniunea Europeana. Aproximativ 64% din populatia tarii lucreaza, fata de 72% cat reprezinta media europeana. Dar, in termeni economici, daca studiem cazul tarilor nou-venite in familia europeana, constatam ca, in perioada 1997-2005, acestea au inregistrat cresteri de aproape 4%, fata de 2,5%, cat a fost procentajul in cazul vechilor state membre. De altfel, Romania a facut progrese considerabile in acest sens, rata inflatiei scazand de la 11,9% in 2004 la 9% in 2005.
Capital: Preturile vor fi aliniate la standardele UE. Ce se va intampla cu salariile?
Vladimir Spidla: Venitul minim pe economie este stabilit de fiecare stat membru, fie prin contracte colective de munca, fie pe baza legislatiei nationale din domeniu. Comisia Europeana poate face recomandari privind nivelul salarial minim, conform cu politicile economice comunitare.
Capital: Cum va fi inlaturata munca la negru, in conditiile in care multe firme, inclusiv cele straine care isi desfasoara activitatea in Romania, evita sa plateasca contributiile la asigurarile sociale sau platesc doar partial, gasind diverse subterfugii?
Vladimir Spidla: Munca la negru in Romania ne ingrijoreaza cel mai tare. Este punctul nevralgic. In 2004, aceasta se pare ca ar fi reprezentat 30% din PIB-ul Romaniei. Din pacate, am constatat ca inca nu exista o strategie pentru combaterea acesteia. Combaterea muncii la negru, ca si a fraudei si a coruptiei, necesita eforturi sustinute si tehnici din ce in ce mai sofisticate. De aceea, munca la negru ramane un subiect deschis in discutiile dintre Romania si Comisia Europeana.
Capital: Noua legislatie prevede obligativitatea, si nu posibilitatea, tinerilor cu varsta pana in 35 de ani de a contribui la Fondul privat de pensii. Cum va fi evitat monopolul si cum va garanta statul acest fond?
Vladimir Spidla: In acest domeniu, cele mai bune solutii pot fi gasite pe plan national si nu pot fi trasate de la Bruxelles. Populatia Europei imbatraneste, si de aceea incercam sa gasim diverse solutii pentru a imbunatatii sistemul de pensii. si in alte state europene au fost propuneri similare cu cea din tara dumneavoastra. In prezent, Comisia Europeana lucreaza, impreuna cu autoritatile romane, pentru a gasi modalitati de imbunatatire a sistemului de pensii.
Capital: Pe o piata libera a muncii in cadrul UE, romanii vor avea sanse egale si salarii egale cu ceilalti cetateni europeni?
Vladimir Spidla: Cheia legislatiei europene o constituie tocmai aceasta egalitate a sanselor. 2007 a fost declarat Anul European al Egalitatii sanselor, iar pentru promovarea acestor valori a fost alocat un buget de 15 milioane de euro. Comisia Europeana va sprijini cetatenii romani care vor sa lucreze in tarile membre. Decizia finala de acceptare pe piata interna a muncii va fi luata insa de fiecare stat in parte. Finlanda a anuntat deja ca nu vor exista restrictii pentru romanii care doresc sa lucreze aici. In ceea ce priveste tara dumneavoastra, aceasta a facut progrese considerabile in domeniu, prin adoptarea Legii impotriva discriminarii.
Capital: Ce recomandari faceti Guvernului de la Bucuresti pentru a atenua socurile sociale postaderare?
Vladimir Spidla: Ca fost prim-ministru al Cehiei in 2004, an in care tara mea a aderat la Uniunea Europeana, va pot spune ca cel mai important lucru este sa implementati cat mai repede legislatia comunitara din domeniu. In acest fel va fi atenuat impactul social. De altfel, ultimul raport din luna mai indica domeniile unde mai aveti de lucrat. Este vorba de Codul muncii, protectia muncii, egalitatea intre sexe, dialogul social etc. De asemenea, trebuie sa sustineti integrarea sociala a cetatenilor de etnie rroma, iar persoanele cu dizabilitati sa beneficieze de un tratament nediscriminatoriu.
Munca la negru reprezinta 30% din PIB-ul Romaniei
“Munca la negru in Romania ne ingrijoreaza cel mai tare. Este punctul nevralgic. In 2004, aceasta se pare ca ar fi reprezentat 30% din PIB-ul Romaniei.”
Vladimir Spidla,
comisarul european pentru Angajarea Fortei de Munca, Afaceri Sociale si Oportunitati Egale
Carte de vizita
S-a nascut la Praga, in Republica Ceha, in anul 1951.
Studii: master la scoala de stiinte si Arte Liberale, Universitatea Charles din Praga si doctorat in istorie si preistorie la aceeasi universitate.
In 1991, devine director pentru ocuparea fortei de munca al Autoritatii regionale Jindrichuv Hradec.
In 1996 accede in functia de presedinte al Comitetului pentru politica sociala si sanatate din Camera Deputatilor.
In 1998, ocupa functia de prim-ministru adjunct, ministrul muncii si problemelor sociale.
Devine primul-ministru al Republicii Cehe in 2002.
Din 2004, este membru al Comisiei Europene.
Bani europeni pentru migratia pe piata muncii
In 2006, Anul European al Mobilitatii Lucratorilor, Uniunea Europeana a alocat doua milioane de euro pentru proiecte-pilot care sa faciliteze mobilitatea geografica si cea de pe piata muncii a lucratorilor si a familiilor acestora si sa realizeze transferul de forta de munca intre diferite sectoare, regiuni si state.
Se estimeaza ca vor putea fi astfel finantate 5, cel mult 8 proiecte. Batalia pentru fondurile europene va fi foarte stransa, deoarece finantarea poate fi solicitata de asociatiile profesionale, autoritatile publice centrale sau locale, institutiile de invatamant, institutiile publice centrale sau locale, ONG-urile sau furnizorii de formare profesionala din statele membre ale UE, statele din Spatiul Economic European, Romania, Bulgaria, Turcia si Croatia. Proiectele pot fi depuse pana pe 17 iulie la Comisia Europeana – Comisia pentru Angajarea fortei de munca, Afaceri sociale si Oportunitati egale.
Peste 750.000 de polonezi au parasit tara dupa aderare, pentru a munci in Marea Britanie sau Irlanda. Autoritatile de la Varsovia se tem ca situatia se va inrautati odata cu deschiderea pietei muncii in alte state membre. La randul lor, olandezii au anuntat ca vor construi un orasel special pentru lucratorii polonezi care muncesc in tara Lalelelor.
