Numeroase state ar dori să aibă acces la conturile bancare elveţiene ale cetăţenilor lor şi să-i taxeze drastic pe cei care se fac vinovaţi de evaziune fiscală. Aceasta înseamnă că presiunile asupra Elveţiei de a furniza aceste informaţii nu sunt suficiente.
„Observăm o creştere a activităţilor de spionaj ce au ca obiectiv instituţiile financiare elveţiene” declară Jürg Bühler, şeful Servicului de contra-spionaj din Elveţia. Acesta precizează că accesul la datele bancare face la ora actuală parte din activităţile serviciilor secrete străine, pentru că acestea încearcă să prevină eventualele operaţiuni legate de terorism şi fraudă fiscală la nivel extins.
Interzis în Elveţia!
Tendinţa de creştere a acestor practici s-a concretizat în urma faptului că în 2008 Elveţia a pronunţat o interdicţie de intrare în ţară împotriva a 21 de diplomaţi bănuiţi de spionaj.
Jürg Bühler preferă să nu divulge naţionalitatea acestora şi nici metodele utilizate de serviciile secrete străine, însă afacerea Zumwinkel, numele responsabilului Poştei Germane care a fost arestat anul trecut pentru un delict fiscal, demonstrează că există cazuri de acest fel.
„Fără nume” în discuţiile angajaţilor băncilor
Şeful Seviciului de contra-spionaj recunoaşte însă că de multe ori chiar băncile sunt foarte active atunci când vine vorba de lupta împotriva spionajului economic. Dar, din nou, nu vrea să facă niciun comentariu.
Este cert însă că există tot felul de măsuri, chiar dacă personalul băncilor se aşteaptă din moment în moment să apară „turişti” care să fotografieze plăcuţe de înmatriculare ale maşinilor din faţa sediilor. Oricum, în convorbirile telefonice în strănătate sunt folosite coduri, iar funcţionarii bancari nu folosesc niciodată nume în cadrul discuţiilor.
SURSA: „Le Temps”
