Relațiile dintre Turcia și Egipt au cunoscut un important proces de involuție în urma loviturii militare de la Cairo, din iulie 2013. Schimburile dure de acuzații au pus în paranteze relațiile diplomatice. Însă întâlnirile avute din lunile octombrie-noiembrie 2020 până în prezent de șefii serviciilor de informații au pregătit terenul pentru reumplerea celor opt ani de vid din relațiile bilaterale, arată Heberturk.
Diplomația semi-oficială între Ankara și Cairo a continuat până pe 21 februarie. În prezent, Ankara dorește să treacă de la nivelul diplomației informale la nivelul unor relații diplomatice reale. Însă Cairo este destul de rezervat în această privință.
Ministrul turc de Externe, Mevlüt Çavuşoğlu, a anunțat că a reînceput comunicarea între serviciile de informații și ministerele de Externe ale celor două țări. Cairo însă se limitează la declarații mult mai măsurate.
Președintele Erdoğan a declarat, referitor la acest subiect, că „Nu este vorba ca poporul egiptean și poporul turc să fie separate”. Iar purtătorul de cuvânt al Administrației Prezidențiale, İbrahim Kalın, a transmis duminica trecută mesajul că Turcia ar putea colabora din nou cu Egiptul pe anumite probleme, în principal Mediterana de est, Libia și Palestina. Kalın s-a referit ulterior la Egipt drept „creierul și inima lumii arabe”.
În urma discuțiilor pe care le-am purtat cu colegii mei de la Cairo am avut senzația că aceste cuvinte ale lui Kalın au avut ample ecouri la ministerul de Externe și în presa de la Cairo.
Egiptenii sunt foarte mulțumiți că au fost mângâiați la inimă.
Apropierea vestită de mesajele venite dinspre Ankara este tot mai clară și în urma înțelegerii dintre cele două țări în privința Guvernului de Acord Național din Libia. Noul premier al Libiei a mers mai întâi la Ankara, apoi la Cairo. Într-un viitor apropiat, Cairo va începe activități diplomatice la Tripoli.
Cairo a făcut un gest important pentru Ankara, respectând – în cursul licitației pentru activitățile de căutare a hidrocarburilor în Mediterana – limitele zonei de jurisdicție maritimă anunțată de Turcia Națiunilor Unite. De fapt acesta a fost primul câștig concret al diplomației semi-oficiale purtate din lunile octombrie-noiembrie până în prezent.
La licitația din 18 februarie, Egiptul a respectat în mare parte limitele stabilite de Turcia la sfârșitul lui 2019, în acordul maritim semnat cu Libia. această situație pare că i-a permis Ankarei să ia o gură adâncă de oxigen. Turcia fusese destul de mult izolată în această ceartă din Mediterana. Mutarea strategică a Egiptului a arătat că încă sunt valabile cutumele înrădăcinate de stat.
Dar această situație a generat o stare puternică de șoc de partea greacă. În știrile din presa greacă, administrația de la Cairo a fost înfierată. Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a avut o convorbire telefonică pe 4 martie, pe această temă, cu președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, iar pe 8 martie, ministrul grec de Externe, Nikos Dendias, a mers la Cairo.
Chiar dacă presa greacă a anunțat că administrația de la Cairo a corectat limitele maritime, din partea Egiptului nu a sosit nicio confirmare oficială în legătură cu acest subiect. Acest lucru arată că este în continuare valabil câștigul obținut pe calea diplomației informale.
Dar în acest moment trebuie făcut un lucru: trebuie deschise de urgență canalele de dialog cu Cairo.
Trebuie să spunem în acest punct că politica externă a Turciei trebuie să se restaureze.
Una dintre temele în privința căreia trebuie să căutăm soluții comune cu Egiptul este Libia. Dacă Tripoli învinge datorită sprijinului economic și militar al Turciei, Egiptul vrea o soluție onorabilă pentru armata lui Haftar. Este vital ca socotelile cu administrația de la Cairo referitor la ce se poate face în această situație să fie făcute cu mare atenție.
Înțelegerea dintre Egipt și Turcia
Și regimul președintelui egiptean al-Sisi vrea să creeze un bloc în regiunea Golfului împotriva Israelului, care nu renunță la ambițiile de a câștiga noi poziții, și să joace un rol în problema palestiniană. În acest sens poate merge pe același drum cu Turcia. Turcia și Egiptul au fost țări care au jucat un rol și în trecut în căutarea unei soluții în problema israeliano-palestiniană. Însă din cauza celor mai recente câștiguri obținute de Israel în Golf, se încearcă limitarea rolului celor două țări.
Înțelegerea la care s-a ajuns pe axa Ankara – Cairo va tensiona Tel Aviv -ul din cauza problemei palestiniene. Administrația de la Cairo, care a rămas în picioare în perioada de după puci cu ajutorul monarhiilor din Golf și s-a îndepărtat de Primăvara arabă, s-ar putea întoarce în joc ridicată fiind de Ankara.
Problema care se menține este legată de Frații Musulmani (Ihvan). Cairo transmite un mesaj clar că este deranjat de structura economică, politică și mediatică a Frăției din Turcia.
Cel mai sensibil aspect al acestei alianțe este însă, cu siguranță, Doha…
Turcia sprijină Qatarul în fața blocului compus din Egipt și alte țări ale Golfului. Motivul rupturii cu Egiptul este Frăția Musulmană. După căderea lui Mubarak, liderul mișcării Frații Musulmani, îndepărtată de la putere de al-Sisi, s-ar fi adăpostit în Qatar, după cum susțin autoritățile egiptene. Reluarea relațiilor între Turcia și Egipt s-ar putea solda, pe termen mediu, cu ridicarea blocadei arabe asupra Qatarului.
Însă atât pentru Turcia cât și pentru Qatar, distanțarea față de Frații Musulmani este o decizie dificil atât din punct de vedere al cutumei, cât și umanitar.
Lăsând deoparte diferențele de opinie între Ankara și Cairo sau vechile dispute între președinții Erdoğan și al-Sisi, condițiile în care trăim ne impun să fim pragmatici.
Un acord rapid privind extragerea resurselor energetice va fi extrem de util atât pentru țara noastră, cât și pentru Egipt, care a fost nevoit să solicite anul trecut un nou pachet de ajutor din partea Fondului Monetar Internațional.