Documentul arată situația din spitale este îngrijorătoare. Raportul realizează o analiză riguroasă a managementului resurselor umane și infrastructurii spitalicești în România, în perioada 2014 – 2021.
Situație cumplită în spitale
Potrivit documentului de 64 de pagini, în rețeaua spitalicească publică nu s-a construit nicio unitate sanitară cu paturi nouă, în perioada 2014- 2021, cu două excepții.
De asemenea, au fost achitate sume semnificative pentru studii de prefezabilitate/fezabilitate/proiecte și alte studii aferente obiectivelor de investiții.
În schimb, acestea nu au fost puse în operă deoarece nu există o strategie de investiții corelată cu studiile și proiectele.
Documentul arată și că 68 din 368 de spitale își desfășoară diversele activități în imobile construite înainte de anul 1900.
239 de clădiri se află în risc de prăbușire
Simultan, 46% dintre spitalele din rețeaua Ministerului Sănătății nu sunt autorizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU). La rândul lor, 239 de clădiri din cele 3.040 aflate în rețeaua publică de sănătate se află în risc de prăbușire, respectiv clasa 1 de risc seismic.
Conform raportului, 54% dintre spitale nu dețin CT sau RMN. Mai rău, 26% dintre CT existente și 17% dintre RMN au depășit durata normală de funcționare.
Documentul arată și că deficitul anual de medici este de 1.231.
România se situează pe penultimul loc la nivelul UE
România se situează pe penultimul loc la nivelul UE, cu un număr de 304,7 medici la 100.000 de locuitori. La nivel național, gradul mediu de ocupare a posturilor vacante de medici a fost de 70%.
În schimb, nu există un plan de recrutare a personalului de specialitate în vederea asigurării serviciilor necesare pacienților.
La nivelul Ministerului Sănătății, nu se cunosc date cu privire la rețeaua spitalelor care funcționează în subordinea altor ministere.
Fondul de salarii a crescut de 5 ori în anul 2021 față de 2014. Acesta a fost motivat atât de creșterile salariilor de bază cât și de creșterea numărului de personal.
La rândul lor, salariile personalului medical au crescut în medie de 3,06 ori față de anul de raportare 2014.
„La nivelul Ministerului Sănătății (MS) nu se cunosc date cu privire la rețeaua spitalelor care funcționează în subordinea altor ministere, nici despre medicii cu competențe limitate.
Datele și informațiile utilizate de MS nu sunt cuprinse într-o bază de date integrată și nu sunt utilizate pentru a face corelații, analize pe baza cărora să se poată lua decizii în sistemul sanitar”, arată raportul realizat de Curtea de Conturi.
Ministerul Sănătății deține 58 de spitale
Potrivit raportului, situația este următoarea:
- Ministerul Sănătății deține 58 de spitale;
- Ministerul Transporturilor deține 15 spitale;
- administrația locală deține 279 de spitale;
- MAI și MAPN dețin 13 spitale;
- Academia Română, SRI și Ministerul Justiției dețin câte un spital.
Din cele 58 de spitale ale Ministerului Sănătății, 10 clădiri se află în clasa I de risc seismic. 67 din cele 279 de spitale ale administrației locale dețin încadrare seismică.
La rândul lor, 12 clădiri din cele 13 spitale ale MAI și MApN au încadrare seismică. SRI și Academia Română au câte un spital neexpertizat seismic.
„În mod frecvent, clădirile au probleme privind autorizarea la incendiu, insuficient analizată și nesupusă unui plan de măsuri de rezolvare pe categorii de probleme întâmpinate de spitale în legătură cu clădirile în care își desfășoară activitatea, cu riscuri mari atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical.
O mare parte dintre unitățile sanitare cu paturi nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc”, arată documentul.
Alexandru Rafila a oferit mai multe informații
Despre situația spitalelor a vorbit și Alexandru Rafila. Mai precis, ministrul Sănătății a declarat miercuri activitatea medicală va funcţiona în cele clădirile vechi, până se vor construi altele noi.
Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că arhitectura acestora nu mai permite circuite care să corespundă cerinţelor actuale.
„Construim spitale noi care să răspundă necesităţilor impuse de ISU. Sunt multe instituţii publice în această situaţie. Nu cred că cineva poate să decidă să închidă un spital. (…) Am făcut o inventariere a situaţiei instalaţiilor electrice şi a situaţiei instalaţiilor de gaze medicale.
Avem proiecte privind schimbarea lor, unele au fost finalizate. Problema legată de clădiri cu o anumită arhitectonică, cu circuite care nu mai răspund realităţii, se rezolvă în timp pe măsură ce facem spitale noi care le vor înlocui pe cele vechi.
Dar lucrul acesta nu poate fi făcut peste noapte şi trebuie făcut în aşa fel încât să putem asigura, în continuare, asistenţa medicală cetăţenilor. Va exista o persoană publică, nu vreau să o nominalizez acum, care ne sugera să închidem vreo 300 de spitale din România. Eu nu cred că cineva poate lua o astfel de decizie”, a declarat Alexandru Rafila.
