Sistemul sanitar din România a fost „urecheat” pentru timpul mare de aşteptare pentru intervenţiile chirurgicale, listele mari de aşteptare pentru examinarea pacienţilor, lipsa unei diagnosticări precoce și pentru neimplicarea spitalelor în programe publice de acreditare.

Pacienţii români nu beneficiază de protecţie legală în cazul în care reclamă un eveniment advers şi nici nu există un sistem de informaţii privind informaţiile adverse.

Spitalele din România nu dispun nici de elemente tehnice necesare cum ar fi ieşirile de urgenţă iar pentru persoanele cu dizabilităţi este dificil în cazul unui eveniment să ajungă un loc ferit de pericol.

Alte probleme evidenţiate de studiu sunt faptul că nu există persoane care să înţeleagă limbajul semnelor, interpreţi în limbi străine, ore de vizită respectate, alegerea mesei, asistenţa religioasă sau proceduri de asigurare a unei alte opţiuni medicale.

România a obţinut calificativul slab şi la capitolul conţinutul paginilor de internet ale spitalelor, spaţiul din unităţile sanitare pentru voluntari şi asociaţii de interes public, folosirea gratuită a locurilor de parcare în spitale şi pentru rezervarea unor locuri speciale de parcare pentru persoanele cu dizabilităţi.

Preşedinta Societăţii de Scleroză Multiplă, Aurora Borşan, a menţionat că asociaţiile de pacienţi, autorităţile trebuie să facă cunoscute aceste drepturi ale pacienţilor. Ea a făcut referire la faptul că în unele judeţe pacienţii cu această afecţiune nu îşi găsesc tratamentele, situaţii în care starea lor se agravează.

‘Avem aproximativ 10.000 de pacienţi cu această boală, dintre aceştia 2.100 sunt pe tratament, aproximativ 40% nu sunt eligibili pentru tratament. În cazul celor care nu-şi pot procura medicamentele este vorba despre o încălcare a dreptului de a avea acces la tratament’, a subliniat Aurora Borşan.

La evaluarea respectării drepturilor europene ale pacienţilor din România au participat Ministerul Sănătăţii şi alte trei mari spitale din ţară, selecţionate după numărul mare de servicii oferite şi numărul mare de locuri: Spitalul Universitar de Urgenţă din Bucureşti, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias din Bucureşti şi Spitalul Judeţean de Urgenţă din Cluj.

România nu este singura țară europeană cu probleme, întrucât studiul arată că niciunul din cele 14 drepturi ale pacientilor prevăzute in Carta Europeană nu este respectat în totalitate în Europa.
Dreptul la informaţie, dreptul la cetăţenie activă, dreptul de a se evita suferinţe inutile şi dureri sau dreptul la siguranţă sunt ignorate în multe spitale europene.