Cu peste 2,2 milioane USD, Andrei Pavel este sportivul roman cu cele mai mari castiguri de pe urma sportului. Adrian Voinea se apropie si el de suma de 1,5 milioane USD. Iar plutonul sportivilor romani care au trecut cu castigurile de suma de un milion de dolari poate continua cu Gabriela Szabo, Ruxandra Dragomir sau Irina Sparlea.
Nu mai este o noutate pentru nimeni faptul ca unele sporturi sunt mai banoase in raport cu altele. Iar acest lucru se observa cel mai bine la o simpla privire aruncata pe clasamentele celor mai bine platiti sportivi din lume. Acestia sunt fie jucatori de tenis, fie piloti de Formula 1, fie fotbalisti, fie jucatori de baschet. Exista canotoare sau scrimere cu titluri olimpice si mondiale in portofoliu, asta nu inseamna, automat, ca un fotbalist sau un tenisman de valoare medie nu poate castiga de zeci de ori mai bine decat sportivii din prima categorie. In mod evident, unele sporturi au o priza mai mare la public si, o data cu audienta, creste si numarul sponsorilor care se implica financiar in acel sport si, implicit, castigurile celor care il practica.
Principala sursa de venit a majoritatii sportivilor din Romania este reprezentata de premierile pe care Ministerul Tineretului si Sportului (MTS) le acorda pentru medaliile obtinute la Mondialele sau Europenele ramurii respective. Conform legii, pentru o medalie de aur statul roman acorda 105 milioane de lei, pentru una de argint 60 de milioane, iar pentru una de bronz 30 de milioane. Pentru o medalie de aur insa, suma poate fi dublata printr-un ordin al ministrului tineretului si sportului. In cazul medaliilor olimpice lucrurile stau si mai bine, Comitetul Olimpic Roman rasplatind o medalie de aur cu 30.000 de dolari, argintul cu 20.000 de dolari, iar bronzul cu 10.000. In plus, pentru o medalie de aur la individual, sportivul primea un autoturism Ford Mondeo, iar pentru una cucerita cu echipa un Ford K. Pentru prima oara statul roman isi rasplatea sportivii la un nivel mai apropiat de cel care se intalneste in Occident. „Exista tari care si-u platit mai bine campionii olimpici. In Federatia Rusa, spre exemplu, aurul a fost rasplatit cu 100 de mii de dolari, alte tari au platit 50 de mii de dolari pentru o astfel de medalie, iar altele nu au facut publice sumele. La noi, suma initiala pentru aur a fost 20.000 de dolari, insa ulterior a fost suplimentata cu 10.000”, ne-a declarat Nicolae Marasescu, secretar de stat la MTS.
Cu acea ocazie, multi dintre sportivii romani au avut castiguri impresionante: Diana Mocanu pentru doua medalii de aur la inot a primit 60.000 de dolari, Maria Olaru 68.000 de dolari, Simona Amanar aproape 115.000 de dolari. Iar lista poate continua. In afara premiilor acordate de MTS sau de COR, sportivii mai pot fi premiati si de cluburile la care sunt legitimati. Conform legii, in cazul cluburilor de stat, acestea isi pot premia campionii cu sume de pana la jumatate din banii acordati de MTS sau COR. Acesti bani sunt platiti, de obicei, de sponsorii cluburilor respective si reprezinta o alta sursa de venit importanta pentru sportivii romani medaliati.
Atletismul isi plateste mai bine performerii
Numai ca toate aceste premii sunt acordate in urma unor medalii obtinute la Mondiale, Europene sau Olimpiada, evenimente care sunt destul de rare. Sunt si alte surse de venit pentru sportivi, insa acestea depind de sportul la care concureaza. Pentru ca, asa cum am mai spus,
exista sporturi in care sponsorii sunt interesati sa se implice financiar si altele in care asa ceva nu se intampla.
Unul din sporturile care a crescut foarte mult din punctul de vedere al sumelor care pot fi castigate de practicanti este atletismul. Federatia Internationala de Atletism este una dintre putinele din lume care isi rasplateste cu sume consistente campionii mondiali. La Edmonton spre exemplu, o medalie de aur aducea automat sportivului care a castigat-o 60.000 de dolari. Daca performanta mai era dublata si de un record mondial, in contul atletului mai intrau inca 100.000 de dolari. Astfel de sume pot parea ireale pentru campioni mondiali din alte sporturi, cum ar fi scrima sau canotajul. In plus atletii mai au si avantajul existentei unei competitii precum Golden League, care le permite sa castige sume destul de consistente de-a lungul anului competitional. In atletism, cota pe care o ai este poate mai importanta decat o anumita suma pe care ai castigat-o la un moment dat. Toti atletii isi negociaza, in momentul participarii la o cursa din Golden League, o asa numita prima de start sau o suma pe care organizatorii o platesc atletilor numai pentru a veni si a participa la concursul respectiv. Aceasta prima este, bineinteles, direct proportionala cu cota pe care o are atletul respectiv. „Un atlet de valoare medie poate avea o prima de start de cateva mii de dolari. La nivelul unui sportiv de valoare, cum este cazul Gabrielei Szabo, primele de start sunt insa mult mai mari, ele depasind frecvent 10.000 de dolari”, ne-a declarat Andrei Nourescu, consilierul de imagine al Gabrielei Szabo. Pentru o cursa castigata in Golden League se primesc 15.000 de dolari, insa potul cel mare se imparte intre atletii care castiga un anumit numar de etape care fac parte din aceasta competitie. In 1999, spre exemplu, Gabriela Szabo a impartit cu un alt atlet premiul de un milion de dolari, acestia doi fiind singurii atleti care au castigat toate etapele din circuitul Golden League.
In cazul maratonistilor, lucrurile sunt insa putin diferite. In primul rand, este vorba despre primele de start, care sunt substantiale. „Un maratonist de top poate avea o prima de start de 10-15 mii de dolari. Insa asta depinde de abilitatea cu care managerul fiecarei atlete negociaza cu organizatorii mitingului atletic. Exista posibilitatatea ca un atlet mai slab cotat sa primeasca o prima mai buna ca un atlet de varf. Un maratonist de varf alearga doua-trei curse pe an, la care trebuie sa se situeze cat mai bine”, ne-a declarat Lidia Simon, proaspat medaliata cu aur la proba de maraton de la Edmonton. Premiile sunt si ele ceva mai mari fata de alte probe. „La Londra sau la Osaka pentru victorie primesti 50.000 de dolari, locul doi ia 30.000 de dolari, iar sumele descresc”, a continuat Simon, care a castigat de doua ori in cariera maratonul de la Osaka. O alta sursa importanta de venit este reprezentata de contractele individuale pe care un sportiv le semneaza cu firme mari ce isi propun sa isi faca reclama beneficiind de imaginea sportivului respectiv. Si in acest caz, cota atletului este determinanta in negocierea unui bun contract de imagine.
Dublul echilibreaza bugetele tenismanilor
Un caz asemanator atletismului este reprezentat de tenis. In topul celor mai bine platiti sportivi romani, de departe, tenismanii ocupa primele locuri, doar Gabriela Szabo reusind sa se apropie de acestia. In cazul tenisului insa, nu exista campionate mondiale si nici europene, reprezentantii acestui sport neputand nici macar sa viseze la premierile MTS. Poate doar la Olimpiada sa spere la ceva, insa acolo turneul este foarte puternic si sansele unei medalii sunt foarte mici. Insa jucatorii de tenis au ceva la care sportivii care sunt premiati de MTS pentru medaliile castigate nici macar nu se pot gandi. Turnee multe si accesul la castiguri pe toata perioada anului.
Sa presupunem ca un tenisman merge la un turneu de 500 de mii de dolari. Va trebui sa plateasca biletele de avion pentru el si antrenor, iar organizatorii ii vor oferi cazare in functie de performanta din acel turneu. Se va inscrie la turneul de simplu unde ajunge in turul al doilea, dar va juca si dublu, aceasta fiind o tactica adoptata de majoritatea jucatorilor de tenis, pentru a-si echilibra bugetele. La dublu, sa spunem ca merge pana in turul al treilea. Cu o astfel de performanta jucatorul va castiga cu siguranta cateva mii de dolari. In plus, saptamana urmatoare are posibilitatea sa incerce din nou cel putin o performanta asemanatoare. Din cauza acestei stari de fapt, un jucator de tenis de valoare medie se poate apropia in cariera destul de usor de suma de un milion de dolari. r
Exista insa si sporturi unde astfel de castiguri sunt greu de realizat. In cazul inotului, spre exemplu, principalele surse de venit sunt reprezentate de premierile acordate de MTS sau COR. Exista si aici un fel de Golden League, insa este destul de fortat sa compari aceasta competitie cu omoloaga sa din atletism. Cupa Mondiala la Inot se desfasoara dupa sistemul cu puncte, castigatorul fiind declarat sportivul care acumulat cele mai multe puncte dupa 12 probe, in considerare fiind luate doar cele mai bune sase curse. Cel care invinge nu primeste decat 4.000 de dolari. Primele de start sunt si ele apropae simbolice. „Orice inotatoare cu medalii din Romania ar participa la un astfel de concurs pentru 1.000 de dolari. In atletism, o astfel de suma nu ar face altceva decat sa jugneasca un mare campion”, sustine Andrei Nourescu, managerul inotatoarei Beatrice Caslaru. r
Pana acum cativa ani, gimnastele aveau ca principala sursa de venit numai premiile acordate de MTS sau COR. Insa o gimnasta de valoare putea castiga bani frumosi la Olimpiada daca, spre exemplu, castiga individualul compus si cateva medalii la finalele pe aparate. r
Un astfel de scenariu poate parea ireal pentru o inotatoare care se pregateste, in general, pentru una sau doua probe. Dar si in gimnastica au aparut asa numitele Grand Prix-uri, care pot imbunatati bugetele sportivelor cu sume importante, castigarea probei de individual compus fiind premiata cu sume care se apropie de 10.000 de dolari. In plus, gimnastele beneficiaza de o buna imagine in tara, ceea ce determina multe companii autohtone sa le vaneze pe acestea pentru contracte de imagine. Iar exemplele Alexandrei Raducanu care a realizat un clip pentru margarina Rama sau cel al Corinei Ungureanu care a filmat pentru apa minerala Bucovina sunt doar cateva dintre exemple.r
Beatrice Caslarur
Una dintre cele mai bune inotatoare romane, care a castigat la Olimpiada doua medalii, una de argint si una de bronz. Acestea i-au asigurat atat ei, cat si sotului si antrenorului sau, Eduard Caslaru, cate 30.000 de dolari din partea Comitetului Olimpic Roman. Performanta a fost repetata la Campionatul Mondial de Inot de anul acesta, unde a mai castigat inca o medalie de bronz, care ii mai asigura din partea MTS inca 30 de milioane de lei. Chiar daca este legitimata la Dinamo, se antreneaza mai mult in Franta, unde un club de acolo ii asigura conditiile de pregatire. Asta bineinteles, in schimbul participarii pentru acest club la „nationalele” acestei tari. „Daca participa la aceasta competitie si castiga, nu are voie insa sa urce pe podium, pentru ca nu are cetatenie”, ne-a spus Eduard Caslaru. Chiar daca managerul sau nu poate aprecia cam cat a castigat in intreaga cariera, acesta spera sa semneze un contract de imagine cu una dintre firmele de material sportiv. Antrenorul campioanei este insa sceptic, sustinand ca „marile companii din domeniu nu sunt interesate sa faca contracte cu sportivii romani, pentru ca nu au piata de desfacere pentru produsele lor in tara”.r
Catalina Cristear
Dintre sportivii romani, cele mai mari venituri le-au inregistrate jucatorii de tenis. Cel mai bun loc pe care Catalina Cristea l-a ocupat in clasamentul WTA de simplu a fost 59. Asta nu a impiedicat-o insa sa castige in cariera peste 750.000 de dolari. „Din banii acestia, 30% sunt taxe pe care trebuie sa le platim la fiecare turneu. In plus, un jucator de valoare medie trebuie sa cheltuiasca in fiecare an aproape 30.000 de dolari numai pentru a participa la turneele la care isi propune (bilete de avion, cazare). Urmeaza apoi plata antrenorului si cea a managerului.Exista posibilitatea sa participi la turnee mai slab cotate si sa constati ca ai ajuns intr-o faza superioara, dar ca banii castigati nu iti acopera cheltuielile. Jucatorii bine plasati in clasamente nu au insa astfel de probleme”, ne-a declarat Catalina Cristea.r
Managerul ia 15-20% din veniturile sportivuluir
Nimeni nu se mai indoieste de faptul ca sportul a devenit o adevarata afacere. In unele sporturi, organizatorii de concursuri se intrec in a plati cat mai bine competitori in speranta ca acestia vor oferi un spectacol de calitate celor care vin sa ii vada. De cealalta parte, talentul sportivilor nu mai valoreaza nimic daca nu este dublat si de experienta in afaceri. Si pentru ca nu toata lumea se descurca in acest domeniu, marea majoritate a sportivilor isi angajeaza manageri care trebuie sa negocieze participari la concursuri, prime de start sau contracte de imagine cu diferite firme. In lumea sportului, onorariul managerului este de 15-20% din toate veniturile sportivului. Exista chiar si firme specializate care se ocupa tocmai de manageriat sportiv. Jucatoarea de tenis Catalina Cristea a avut un contract cu o astfel de firma. „Procentul pe care trebuia sa il cedez era de 15% din veniturile mele din tenis si 20% din orice contract de imagine pe care ei mi-l aduceau”, ne-a declarat Catalina Cristea. r
In cazul premierilor MTS si antrenorul sportivului care a castigat o medalie primeste o suma asemanatoare cu cea a sportivului. Acesta este unul dintre motivele pentru care in multe cazuri sportivii isi iau ca antrenori chiar pe sotii lor. „In plus, in general, in lumea sportului antrenorilor le revin 15-20% din veniturile realizate de sportivi”, sustine Andrei Nourescu. r
Antrenamentele campionilor sunt costisitoarer
In cazul unui mare campion pregatirea este si ea destul de costisitoare. In cazul atletelor, o parte din cheltuieli sunt suportate de catre statul roman. Insa, pentru o mare campioana, aceasta sustinere nu este de ajuns. Din aceasta cauza, Gabriela Szabo sau Lidia Simon si-au creeat echipe de pregatire formate din inca trei oameni pe care ii iau in cantonamente in intreaga lume. Szabo, spre exemplu, pleaca pe perioada iernii impreuna cu antrenorul (sotul sau), un maseur si un partener de antrenament, in Africa de Sud. Ea trebuie sa le plateasca acestora biletele de avion si masa. Cazarea le este asigurata, pentru ca Szabo a cumparat o casa in Africa de Sud tocmai pentru a reusi sa aiba un cantonament linistit acolo si pentru a nu inchiria o vila pe o perioada atat de lunga. Insa acesta nu este singurul cantonament, pentru ca mai exista o astfel de perioada undeva in Franta, la inaltime. „Ganditi-va ca numai un bilet de avion pentru Africa de Sud costa in jur de 1.000 de dolari. O parte din cheltuieli este suportata de statul roman, insa intr-un procent nu foarte mare. Marii sportivi realizeaza ca daca vor performanta trebuie sa investeasca si ei in pregatirea lor”, a continuat Nourescu. Lidia Simon a facut si ea o astfel de investitie intr-o vila in Colorado, Statele Unite. r
Foarte multi sportivi romani beneficiaza insa, din plin, de ajutorul statului. Cantonamentele si un minim de sustinatori de efort sunt asigurati de federatiile de specialitate, iar in cazul unor competitii majore oficiale se primeste o diurna de sapte dolari pe zi.