Deşi economia românească trece printr-o perioadă de criză, cele 62 de federaţii sportive naţionale au primit, în lei, aceleaşi sume de bani ca anul trecut. În plus, rectificarea bugetară nu afectează bugetele deja stabilite. Capital.ro face o radiografie a banilor investiţi în succesele aşteptate pentru 2009. Ministerul Tineretului şi Sportului a alocat forurilor sportive 94.791.000 lei. Atletismul a primit cei mai mulţi bani (15.100.000 lei), în timp ce Federaţia de Ta
Deşi economia românească trece printr-o perioadă de criză, cele 62 de federaţii sportive naţionale au primit, în lei, aceleaşi sume de bani ca anul trecut. În plus, rectificarea bugetară nu afectează bugetele deja stabilite. Capital.ro face o radiografie a banilor investiţi în succesele aşteptate pentru 2009.
Ministerul Tineretului şi Sportului a alocat forurilor sportive 94.791.000 lei. Atletismul a primit cei mai mulţi bani (15.100.000 lei), în timp ce Federaţia de Table a încasat cea mai mică sumă (45.000 lei). Golful şi Fotbalul nu au solicitat niciun ban.
Sport bogat, sport sărac
Din cele 62 de foruri sportive, 22 au încasat sume mai mari de un million de lei. Federaţia de Atletism conduce detaşat, cu un buget de peste 15 milioane de lei, fiind urmată, cu 7.600.000 lei, de Federaţia Română de Baschet şi de cea de Canotaj, care dispune de 7.300.000 de lei.
CELE MAI BOGATE FEDERAȚII
Atletism – 15.100.000 lei
Baschet – 7.600.000 lei
Canotaj – 7.300.000 lei
Handbal – 5.700.000 lei
Gimnastică – 4.250.000 lei
În coada clasamentului, printre federaţiile cu cei mai puţini bani primiţi de la stat, găsim Federaţia de Table, cu doar 45.000 de lei şi cele de Aikido şi Scrabble, cu 50.000, respectiv 53.000 de lei.
CELE MAI SĂRACE FEDERAȚII
Table – 45.000 lei
Aikido – 50.000 lei
Scrabble – 53.000 lei
Bridge – 72.000 lei
Go şi Automobilism sportiv – câte 80.000 lei
Ministrul Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi, a declarat pentru Capital.ro, că, având în vedere situaţia economică, bugetele sunt generoase. „Le-aş putea denumi bugete de performanţă în vreme de criză. Marea noastră realizare ca minister este că am avut capacitatea să convingem Guvernul de prioritatea sprijinirii sportului românesc. Toate federaţiile au primit cel puţin aceleaşi fonduri financiare ca în anul precedent. Dar multe dintre ele au obţinut mai mult decât atât. A trebuit, însă, să schimbăm filozofia de alocare pentru evitarea risipei. Dar federaţiile nu ne sunt subordonate şi, prin urmare, nici nu poate fi exercitat asupra lor un control al performanţelor”, susţine Ridzi.
Ministerul vrea aur în schimbul banilor
În ceea ce priveşte dificultăţile financiare ale forurilor, ministrul a afirmat că, în condiţiile date, nimeni nu poate fi încântat. „Am remarcat, totuşi, că sunt anumite persoane din interiorul federaţiilor care confundă propria lor incapacitate managerială cu obligaţiile noastre ca minister. Astfel de atitudini fac rău sportului şi induc tensiuni nejustificate. Opinia publică trebuie să ştie că tot ceea ce a depins de minister s-a făcut. Acum este rândul oficialilor, antrenorilor şi al sportivilor să se preocupe de obţinerea celor mai bune rezultate”, a spus Monica Iacob Ridzi.
Voleiul priveşte criza peste fileu
„În momentul actual, criza nu se manifestă în volei. Deocamdată, se termină campionatele, iar echipele şi-au onorat competiţiile, atât în Cupă, cât şi în Campionatul Naţional. Depinde de fiecare club cum îşi stabileşte salariile, cum se înţelege cu jucătorii. Nu am primit încă semnale de la cluburi că ar avea probleme financiare. Despre bugete vom vorbi când va avea loc tragerea la sorţi pentru viitorul campionat”, explică Gheorghe Vişan, preşedinte Federaţia Română de Volei.
Sponsorii fac pressing la FRF
În schimb, Mircea Sandu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, susţine că sportul pe care îl conduce resimte criza economică. „Nu e o situaţie foarte favorabilă nici pentru sponsorii pe care-i avem şi pentru potenţialii sponsori, deoarece nivelul vânzărilor a scăzut şi, automat, scad încasările. Din acest punct de vedere, există unele presiuni pe care le fac partenerii noştri pentru a renegocia sau a încheia relaţia. Nu putem să facem acest lucru pentru că ar însemna un dezastru”, a încheiat Mircea Sandu.