Euro 2020 va fi a 16-a ediție a Campionatului European de Fotbal. Având în vedere că va fi o ediție aniversară, împlinindu-se 60 de ani de la înființarea competiției, turneul se va desfășura în 12 orașe europene, printre care și București. Candidatura Capitalei României a fost însoțită de câteva promisiuni ale autorităților, printre care calea ferată între Gara de Nord și Aeroportul Henri Coandă și reconstrucția a patru stadioane, pe care ar fi trebuit să aibă loc antrenamentele oficiale: Ghencea, Ștefan cel Mare, Arcul de Triumf și Giulești.
Lucrările la cele 4 stadioane sunt în întârziere totală, astfel încât oficialii UEFA au închiriat alte arene: baza de pregătire a FCSB din Berceni, Centrul Naţional de Fotbal Mogoşoaia şi stadioul Concordiei Chiajna. Chiar dacă cele 4 stadioane nu vor fi gata la timp pentru Campionatului European, acestuia îi datorăm începerea lucrărilor. Iată că sportul a rămas unul dintre puținele motive care determină autoritățile de la București să investească în infrastructură. Cu toată întârzierea cu care am fost obișnuiți de-a lungul timpului.
Totuși, cealaltă promisiune a autorităților din România pare să se bucure de mai mult succes. Trenul către aeroportul Henri Coandă din Otopeni va deveni realitate, după ce contractul privind proiectatea şi execuţia obiectivului „Modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroport Internaţional Henri Coandă Bucureşti” a fost semnat în data de 11 iunie, în prezenţa ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc şi a consilierului premierului, Gheorghe Popescu. Obiectivul ar urma să fie finalizat în anul 2020, la timp pentru începerea Campionatului European de Fotbal.
Lucrarea va avea aproape 4 kilometri şi va include teresamentul de 600 de metri, zona de urcare pe viaduct de 900 de metri şi viaductul propriu-zis de 1.500 de metri.
Perioada de proiectare este de două luni, dar ministrul Transporturilor se aşteaptă ca procedura să fie finalizată înaintea termenului limită, întrucât constructorul a specificat că proiectul tehnic este gata şi necesită doar avizarea şi autorizaţia de construire din partea ministerului. Proiectul include staţia Otopeni şi interferează viitoarea construcţie a unei linii de metrou.
„Este un moment foarte important pentru că, aşa cum am anunţat încă de la începutul mandatului, proiectele de infrastructură reprezintă o prioritate pentru Ministerul Transporturilor şi ştiţi foarte bine că se apropie cu paşi rapizi Campionatul Euro 2020. Pentru a desfăşura în bune condiţii acest campionat este nevoie de legătura feroviară dintre Aeroportul Henri Coandă şi Gara de Nord. Constructorul român care a câştigat licitaţia pentru modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Aeroportul Internaţional Henri Coandă şi-a asumat să-l finalizeze până la sfârşitul lunii mai 2020, astfel încât să putem asigura legătura feroviară pentru suporterii care vor veni. Valoarea proiectului este de 398 de milioane de lei. Nu se pune problema de finanţare. Banii există. Asta i-am spus şi constructorului: să lucreze cât mai mult, astfel încât să consume toţi banii şi într-un termen cât mai scurt,” a declarat Răzvan Cuc, ministrul Transporturilor.
Departament dedicat proiectelor de infrastructură
În România, infrastructura continuă să reprezinte un subiect sensibil. Când nu sunt probleme cu respectarea termenelor, sunt probleme legale iar dacă nu sunt probleme legale, constructorii încep să reclame probleme financiare.
Indiferent de natura problemelor, acestea se traduc prin întârzierea termenelor de finalizare a proiectelor. Pentru ca astfel de situații să fie evitate în viitor, prim-ministrul Viorica Dăncilă a anunțat înființarea unui departament dedicat proiectelor de infrastructură, care să funcționeze sub directa coordonare a premierului.
„Aici va trebui să luăm nişte măsuri, nişte măsuri foarte stricte şi acum am această posibilitate să iau aceste măsuri. În primul rând vreau să fac un Departament al infrastructurii, al proiectelor de infrastructură, sub coordonarea primului ministru, în care săptămânal să văd progresele făcute pe fiecare obiectiv în parte. Pentru că eu am spus şi am spus şi ministrului Cuc: sunt atâţi angajaţi la CNAIR. Eu cred că dacă ar merge pe fiecare investiţie, pe fiecare drum şi ar sta acolo 20-30 cu o foaie de parcurs, ce se execută zilnic, am avea mai multe şanse decât dacă stăm în birou şi vrem să coordonăm de acolo. Mai mult, firmele care nu se încadrează în termene trebuie să plece”, a spus premierul.
Cum va fi îmbunătățit transportul feroviar
În afară de ruta Gara de Nord – Aeroport Henri Coandă, cele mai aşteptate proiecte de infrastructură feroviară din România sunt în plin proces de implementare în vestul țării. Peste 140 kilometri de cale ferată de pe Coridorul IV paneuropean, între Simeria şi Arad, au intrat în modernizare.
În prezent, firmele de construcţii care se ocupă de modernizarea celor aproximativ 140 km de cale ferată s-au mobilizat şi lucrează conform graficelor. Pe secţiunea Km 614 – Gurasada – Simeria (141,17 km), contractele pe cele patru loturi de lucrări s-au semnat anul trecut şi au o valoate totală de circa 7,5 miliarde lei. Oficialii CFR SA au semnat primele două contracte, în mai 2017, cu asocierea Astaldi SpA – FCC Construccion SA – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – SC Thales Systems România SRL pentru reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră – Curtici – Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan – European, lucrări în valoare totală de circa 3,45 miliarde lei. Pentru lotul 1 km 614 – Cap Y Bârzava, contractul de modernizare are valoarea de 1,689 miliarde lei, iar pentru secţiunea Bârzava – Cap Y Ilteu valoarea lucrărilor se ridică la 1,763 miliarde lei.
Asocierea Astaldi SpA – FCC Construccion – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – Thales Systems România este constructorul subsecţiunilor km 614 – Bârzava (2A) şi (2B) Bârzava – Ilteu. Perioada de finalizare proiectelor este anul 2020.
Compania CFR SA gestionează patru şantiere de cale ferată, lucrări în valoare de peste 1,6 miliarde euro, între Arad şi Sighişoara.
Am putea spune că abia în 2021, trenurile de călători vor putea circula cu viteza de 160 km/oră între Sighișoara și granița cu Ungaria.
Reprezentanţii CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare, spun că verifică lunar evoluţia lucrărilor de modernizare pe cele patru şantiere feroviare deschise în vestul ţării, între km 614 – Gurasada – Simeria.
Între Sighişoara şi Simeria, lucrările de modernizare aflate în execuţie înseamnă schimbarea liniilor, peroane, instalaţii de siguranţă şi dirijare a traficului, gări, puncte de oprire, poduri, podeţe, tuneluri, pasaje pietonale, treceri la nivel şi substaţii de tracţiune. Aceste lucrări înseamnă îmbunătăţirea calităţii transportului feroviar, pe Coridorul IV paneuropean, sporirea vitezei de circulaţie la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă şi introducerea sistemului de semnalizare de ultimă generaţie ERTMS/ETCS Nivel 2. Lucrările de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare, finalizate între Simeria şi Sighişoara (aproximativ 144 km), au ca obiectiv general asigurarea interoperabilităţii infrastructurii feroviare de-a lungul Coridorului Rin-Dunăre (ramura nordică), îmbunătăţirea calităţii transportului feroviar şi sporirea vitezei de circulaţie.
In ziua de 24 iunie a avut loc prima deschidere al unui segment de linia noua intre cele 4 loturi in curs de executie. Segmentul de linia deschis, care include liinilor 3 si 4 ale statiei Barzava Noua, are o lungime de 2,4 km si cuprinde instalatiile de ultima generatie privind sistemul de centralizare electronic si de energoalimentare.
Deschiderea a avut loc resepctand termenele din graficul de lucrari si PMT (Planul de Management de Trafic) agreat cu Beneficiarul, in ciuda conditiilor metereologice extrem de nefavorabile intalnite in cursul acestui an.
In general, proiectul avanseaza corespunzator, progresul fizic pentru Lotul 2b la sfarsitul luni Mai fiind de aproximativ 26,5%.