Romania a inregistrat, in primul trimestru al acestui an, cel mai ridicat ritm de crestere economica din regiune, concretizat prin ascensiunea produsului intern brut, PIB, cu 4,8%, sustinuta de majorarea cu 10,8% a productiei industriale. Aceasta evolutie pozitiva vine dupa ce anul 2000 a marcat o crestere a PIB de 1,8%, datorata in mare masura exporturilor, care au depasit, pentru prima data in ultimii zece ani, zece miliarde de dolari. Revirimentul este pus pe seama productivitatii muncii, indicator care a urcat cu 12,4%.
Potrivit datelor publicate in ultimul numar al buletinului statistic Cestat, Romania s-a detasat de celelalte tari aflate in tranzitie, aproape la toate capitolele. Bulgaria a consemnat o crestere a PIB de 4,5%, pe fondul realizarii unei productii industriale mai mari cu 3,3%. Singurele tari care se apropie de performanta Romaniei in privinta productiei industriale sunt Cehia si Ungaria, care au obtinut cresteri de 10%, respectiv 10,6%. Economia ceha a generat, pe parcursul primului trimestru, o crestere de 3,8% a PIB, devansata de Ugaria, care a obtinut o crestere de 4,4%. De asemenea, masurile economice luate de guvernul polonez au permis majorarea PIB cu 2,3%, ritm inferior celui consemnat de Slovacia si Slovenia, ale caror economii au atins sporuri de 35, respectiv 3,1%. Dupa Romania, dintre cele sapte tari aflate in tranzitie analizate, Slovacia se dovedeste a fi cel mai bine pozitionata pe calea evolutiilor economice pozitive, reusind o crestere a productiei industriale de 7,9%, in conditiile unei majorari cu 12% a productivitatii muncii. Rata somajului, de 7,7% din totalul persoanelor apte de munca, situeaza Romania pe locul doi, dupa Ungaria, unde se inregistreaza o rata a somajului de 6%. Valorile cele mai ridicate ale somajului se inregistreaza in Slovacia, cu 19,3%, in Polonia – 18,2% si in Bulgaria – 16,2%.
Romania se situeaza insa printre ultimele tari din regiune din punctul de vedere al investitiilor straine directe, reusind sa atraga doar 6,7 miliarde dolari, fata de 21,1 miliarde dolari in cazul Cehiei, 26,1 miliarde dolari in Polonia si 19,7 miliarde dolari injectati in economia Ungariei. Sub nivelul Romaniei, care este a doua piata din Europa Centrala dupa numarul de locuitori, se situeaza tari precum Bulgaria – 3,1 miliarde dolari, Slovacia – 3,5 miliarde dolari si Slovenia – 2,8 miliarde dolari, tari cu populatie mult mai redusa. Din pacate, nici in viitor nu se prevad investitii straine masive, mai ales cele care vizeaza infiintarea de noi societati productive, si nu achizitionarea unora deja existente.
Rata anuala a inflatiei este estimata la 34%
Performantele economiei nationale sunt considerate de analistii occidentali mai mult de natura conjuncturala, reducand cifrele prognozate de Guvern pentru sfarsitul acestui an si anul viitor. Cel mai recent raport publicat in luna septembrie de Economist Intelligence Unit – EIU, divizie a grupului The Economist, privind perspectivele economiei romanesti, anticipeaza o crestere de 4% pentru anul in curs si 3,7% in 2002. Executivul anuntase o crestere a PIB de 4,5% in acest an si de 5,1% pentru anul viitor. Pana in 2005, agentia prevede o crestere treptata pana la o rata de 4,3%. Studiul remarca si caracterizarea facuta de Comisia Europeana privind stadiul reformei din Romania: „o economie de piata nefunctionala”, precum si incapacitatea economiei de „a face fata presiunilor liberei competitii” din Uniunea Europeana. Pentru acest an, motorul cresterii economice va fi reprezentat de cererea de pe piata interna, datorata cresterilor salariale si volumului ridicat de investitii. Investitiile straine in Romania se vor diminua, pe fondul scaderii ritmului de crestere al tarilor membre UE. Acest fenomen va dezechilibra balanta de plati externe, finantarea deficitului de cont curent si fiscal putand atinge un nivel critic, avertizeaza raportul EIU.
Cresterea exporturilor este de asteptat sa se diminueze in a doua jumatate a anului, corespunzator cu scaderea cererii din UE, principalul partener comercial al Romaniei. Pentru acest an, rata de crestere a exporturilor este estimata la 10%, in timp ce volumul importurilor se va mentine la un nivel ridicat. Cresterea productiei industriale este prognozata pentru sfarsitul anului la 8%, ceea ce inseamna o incetinire a ritmului de dezvoltare, pe primele sapte luni fiind consemnata o crestere de 9,6%.
Rata anuala a inflatiei este estimata la 34% pentru sfarsitul acestui an, fata de maximum 30%, cat prevede Guvernul, pentru ca in 2002 sa scada la 22%. Devalorizarea monedei nationale, in scopul sustinerii exporturilor, va determina un curs probabil al dolarului, la sfarsitul anului, de 32.582 lei, cu o medie pentru perioada ianuarie – decembrie 2001 de 29.130 lei. Pentru anul viitor este prevazut un curs mediu de 33.140 lei/USD, pentru a ajunge, in 2005, la o medie de 45.320 lei/USD.
Perspectivele economiei romanesti ar putea fi si mai sumbre, ca urmare a efectelor atentatelor teroriste din 11 septembrie. Un studiu realizat de compania Inellinews Securities avertizeaza ca si economiile unor tari precum Romania si Bulgaria ar putea sa resimta, pe termen mediu, influentele negative ale evolutiei economiei mondiale. In acest sens se prevede incetinirea cresterii exporturilor si accentuarea dezechilibrului balantei comerciale. Cresterea pretului la titei ar antrena scumpirea energiei, cu efecte nefaste asupra ratei inflatiei, insa va favoriza activitatea rafinariilor romanesti, care exporta masiv produse petroliere. Studiul mai arata ca integrarea Romaniei in UE nu va fi influentata, insa NATO poate sa reconsidere candidatura Romaniei, in urma schimbarii strategiei de extindere a aliantei.