Abilităţile sau talentul unui gamer pot fi prezise măsurând volumul anumitor structuri din creier. Un studiu recent publicat în revista „Cerebral Cortex” arată, stabilind mărimea a trei centri din cortexul cerebral poţi stabili dacă eşti un jucător înăscut, dacă vei deveni din ce în ce mai bun în timp sau dacă pur şi simplu nu e pentru tine.

De exemplu, dacă aveţi un nucleus accumbens foarte mare, atunci vă va fi mult mai uşor să învăţaţi să jucaţi un joc. Asta pentru că centrul respectiv este legat de recompensă, râs, plăcere, dependenţă,f rică şi efectul placebo, adică toate ingredientele necesare să vă facă să uitaţi de orice altceva când sunteţi în joc.

„Problema pe care ne-am pus-o a fost dacă abilităţile iniţiale şi înbunătăţirile ulterioare ale performanţelor din cadrul unui joc video precum Space Fortress ar putea fi prezise cu ajutorul variaţiilor de volum a doi centri din creier care sunt implicaţi în procesele de învăţare şi memorie: Neostriatum, implicat în procesele de învăţare şi flexibilitate cognitivă, şi hippocampus, implicat în memoria discursivă”, scrie în rezumatul scris de echipa de cercetători de la Universitatea Oxford.

Află ce slăbiciuni şi ce puncte forte ai

Pentru experiment, 39 de adulţi au fost iniţiaţi în Space Fortress – un joc creat special pentru experiment şi care seamănă cu un remake de Star Castle. Jucătorii trebuie să distrugă o bază inamică şi să evite, în acelaşi timp, diferite tipuri de pericole. Oamenii de ştiinţă au folosit imaginile obţinute cu ajutorul rezonanţei magnetice pentru a măsura anumite părţi ale creierelor subiectelor şi apoi au încercat să prezică cât de uşor vor reuşi să facă performanţă în joc, în funcţie de mărimea anumitor părţi ale creierlor.

Jucătorii cu un nucleus accumberus mare au excelat în primele etape ale jocului. Cei care au fost înzestraţi cu un caudate nucleus mare, asociate cu abilităţile de învăţare de lucruri noi, i-au depăşit pe aceştia la probele care presupuneau antrenament, concentrându-se nu doar să obţină un scor cât mai mare, ci să rezolve cât mai multe tascuri din joc.

Cocluziile acestui studiu ar putea fi aplicate în procesul de educaţie, dacă profesorii ar şti în prealabil care sunt punctele forte şi vulnerabilităţile studenţilor şi ar personaliza stilul de predare.