Spuneţi adio ieftinirii benzinei!

Deşi ne scoate tot mai mulţi bani din buzunare, scumpirea combustibililor ar putea avea şi un efect pozitiv: investiţii de sute de milioane de euro în căutarea unor noi zăcăminte petroliere. După ce s-au scumpit cu 20% de la începutul anului, din cauza creşterii accizelor, a TVA, dar şi a deprecierii leului faţă de dolar, carburanţii auto au dat, în ultima perioadă, semne timide de ieftinire. Dar nu e niciun motiv de bucurie: nici conjunctura internă, nici cea externă nu just

Deşi ne scoate tot mai mulţi bani din buzunare, scumpirea combustibililor ar putea avea şi un efect pozitiv: investiţii de sute de milioane de euro în căutarea unor noi zăcăminte petroliere.

După ce s-au scumpit cu 20% de la începutul anului, din cauza creşterii accizelor, a TVA, dar şi a deprecierii leului faţă de dolar, carburanţii auto au dat, în ultima perioadă, semne timide de ieftinire. Dar nu e niciun motiv de bucurie: nici conjunctura internă, nici cea externă nu justifică o scădere semnificativă a preţurilor. Din fericire, nici prea multe motive de îngrijorare nu sunt. Cel mai probabil, cotaţiile benzinei şi motorinei vor rămâne relativ constante în acest an, având în vedere că OPEC estimează o stagnare a preţului petrolului în zona a 70-80 USD/baril, iar leul pare să reuşească să se menţină cât de cât stabil. Cum preţurile la pompă au crescut cam în toată Europa, interesul pentru descoperirea unor noi zăcăminte de petrol este din ce în ce mai justificat. Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, spune că investiţiile în lucrări de explorare în 20 de perimetre petroliere autohtone (reprezentând cam 10% din totalul suprafeţei concesionabile) ar putea atinge 600 mil. euro în următorii ani.

Zeci de companii se pregătesc să investească în România sume cu şase-şapte zerouri pentru căutarea unor zăcăminte de ţiţei. Cele mai mari surprize le-ar putea rezerva zona marină din preajma Insulei Şerpilor.

Mai mult de 25 de firme au fost atrase de oferta de concesionare a unor perimetre petroliere lansată la sfârşitul anului trecut de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). Printre ele s-au numărat unii dintre cei mai mari jucători din domeniu (Chevron, Exxon, Lukoil, Repsol, OMV, MOL). Douăzeci din cele treizeci de perimetre au fost adjudecate (patru din ele aflându-se în sectorul de platou continental al Mării Negre atribuit României în urma disputei cu Ucraina).

„Pe 19 iulie ar fi trebuit să începem negocierea pentru fiecare perimetru în parte, însă există o contestaţie şi am decis să amânăm procesul până la soluţionarea acesteia“, explică Alexandru Pătruţi, preşedintele ANRM. El spune că perioada de negociere ar trebui să dureze cam şase luni, fiind urmată de semnarea acordurilor petroliere şi de aprobarea acestora prin hotărâre de guvern. „Estimăm că la începutul anului viitor ar putea începe lucrul“, arată acesta.

Mai exact, este vorba de faza obligatorie de explorare, care înseamnă „înregistrarea, prelucarea şi interpretarea unui volum mare de profile seismice 2D şi 3D, cercetarea prin metode gravimetrice, magnetometrice şi geochimice, precum şi săparea a una până la cinci sonde“.

Ce pot câştiga românii?

Dacă publicul larg înţelege prea puţin din termenii de mai sus, cu siguranţă sumele care vor fi cheltuite pentru explorarea fiecărui perimetru vor fi mult mai clare: între cinci şi 50 de milioane de euro doar în faza obligatorie (stabilită ferm prin acordurile petroliere, atât din punctul de vedere al valorii, cât şi al duratei şi volumului şi verificată periodic de autorităţi). Urmează ca, în funcţie de descoperiri, explorarea să continue (cu alte cheltuieli), perimetrul să fie abandonat sau, din contră, să înceapă lucrările pentru exploatarea zăcămintelor. „Credem că s-ar putea ajunge, numai în această etapă obligatorie, la investiţii de circa 600 de milioane de euro“, spune Pătruţi, care arată că o bună parte din această sumă va rămâne în România, statul încasând, indirect, o parte din ea, sub formă de diverse taxe şi impozite.

Asta pentru că e foarte posibil ca firmele concesionare să utilizeze companii locale şi personal autohton. Au făcut-o deja în mai multe rânduri companiile deja active în ţara noastră în explorarea şi exploatarea ţiţeiului şi a gazelor naturale. Aurelian Oil&Gas, de exemplu, a încheiat, în aprilie 2008, un contract în valoare de circa 25 de milioane de euro cu Dafora Mediaş pentru servicii de foraj la mai multe perimetre din zona Moldovei, administrate de societatea britanică împreună cu Romgaz şi Europa Oil&Gas.

Şi cei de la Prospecţiuni SA, compania controlată de Ovidiu Tender, se aşteaptă la venituri mai ridicate după încheierea noii runde de concesionare şi începerea lucrărilor de explorare. „Asta va însemna o creştere semnificativă a activităţii noastre din 2011“, a declarat directorul general al Prospecţiuni, Gehrig Schultz.

Mai trebuie spus că 20% din consorţiul care a câştigat două din cele patru noi perimetre din Marea Neagră (Muridava şi Est Cobălcescu) sunt deţinute (prin Petromar Resources) de grupul românesc de firme Upetrom, controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu, restul de 80% aparţinând companiei britanice Melrose Resources. „Dorim să folosim platformele petroliere pe care le avem şi pe platoul continental românesc al Mării Negre“, a declarat pentru Mediafax Radu Petrescu, director de comunicare al Upetrom, lăsând să se înţeleagă că Upetrom va furniza cel puţin o parte din serviciile de explorare, plus cele de exploatare, dacă, desigur, va fi cazul.

Potrivit datelor oficiale, România mai are rezerve de petrol dovedite de circa jumătate de miliard de barili, care ar putea ajunge, la actualul nivel al producţiei, pentru circa 14 ani, iar la actualul nivel al consumului, pentru circa şapte ani. Care sunt şansele ca firmele concesionare ale celor 20 de perimetre să facă descoperiri care să schimbe radical aceste estimări? „Luând în considerare gradul actual de cunoaştere, perimetrele situate în Depresiunea Panonică sunt creditate cu posibilităţi de evidenţiere a unor zăcăminte relativ mici. Însă perimetrele de pe Marea Neagră au un grad redus de explorare, iar orice evaluare a potenţialului petrolier este practic imposibil de făcut în prezent“, arată preşedintele ANRM.

Firmele câştigătoare se arată ceva mai încrezătoare (sub rezerva că, se ştie, unele fac declaraţii pozitive doar pentru a creşte cotaţia la bursă a acţiunilor lor). Attila Holoda, Managing Director al diviziei Eurasian E&P a MOL, a afirmat că grupul maghiar, care şi-a adjudecat blocurile Voivozi, Adea şi Curtici, este foarte optimist în ceea ce priveşte atingerea unei rate similare de succes cu cea pe care a înregistrat-o deja în alte perimetre petroliere din bazinul Panonic. „În baza calculelor prealabile, aceste perimetre au un potenţial bun de petrol şi gaze“, a spus el.

Trecerea de la milioane la miliarde

Dacă în cei câţiva ani de explorare vor fi descoperite, în perimetrele ce urmează a fi concesionate, zăcăminte care să merite exploatate, cele 600 de milioane de euro pomenite mai sus ar putea deveni nesemnificative. Investiţiile în procesul de dezvoltare şi exploatare ar putea să se ridice la sute de milioane de euro pentru fiecare perimetru, fiind vorba de sonde, reţele de transport, staţii de separare, drumuri de acces şi aşa mai departe. Iar statul ar începe să câştige şi direct, nu numai din TVA ori impozite pe salarii ori profit, pentru ţiţei aplicându-se redevenţe între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei.

Cât despre descoperirea unor zăcăminte mici, a căror exploatare nu este rentabilă (de exemplu, sunt prea departe de utilităţile necesare sau necesită proceduri complicate şi costisitoare de extracţie), acestea rămân „moştenire“ pentru generaţiile viitoare. În momentul în care preţul barilului va creşte peste un anumit nivel, exploatarea lor va deveni profitabilă, dacă nu cumva chiar vitală într-o epocă ce se anunţă incertă din punct de vedere energetic.

Statul câştigă direct, din redevenţă şi impozitul pe producţia internă de ţiţei, şi indirect, din TVA, impozitul pe profit sau impozitul pe salarii.
Alexandru Pătruţi, preşedinte ANRM

13 mld. de dolari. Atât ar valoara, la cotaţia actuală, zăcămintele cunoscute de ţiţei din subsolul României (la o rată de recuperare de 35%)