Electrocasnice de strictă necesitate, dar şi de folosinţă îndelungată, maşinile de spălat au, în România, o rată medie de schimb de peste opt ani, ceea ce înseamnă o perioadă semnificativ mai mare decât în alte ţări din Uniunea Europeană.

Dintre toate electrocasnicele mari, maşinile de spălat rufe reprezintă segmentul de piaţă cel mai important, ca volum şi valoare a vânzărilor. După „explozia“ pe care a cunoscut-o această categorie în anii trecuţi şi după apariţia normelor BNR, limitarea creditării şi saturarea pieţei în marile oraşe au condus la scăderea vânzărilor.
Dacă în anul 2002 cererea a fost de aproximativ 280.000 de unităţi, un an mai târziu asistam la aproape o dublare a acesteia. Începând cu 2004, piaţa s-a stabilizat, înregistrând un trend uşor descrescător.
Ce tipuri de maşini de spălat sunt solicitate în mod deosebit de piaţa românească?

Potrivit unui studiu efectuat de GfK pentru LG Electronics, cei mai mulţi dintre consumatori preferă modelele cu o capacitate maximă de cinci kg, iar factorii care joacă un rol important în decizia de cumpărare sunt, în ordinea importanţei, preţul, brandul şi puterea de consum.

„În rândul celor care urmăresc să achiziţioneze o maşină de spălat automată, se observă tendinţa de a alege modele ce sunt dotate cu funcţia wrinkle-free (fără cute) sau cu programe speciale pentru ţesăturile fine, pentru care, în mod tradiţional, se apela la spălatul manual“, precizează Han Khyu, preşedintele LG Electronics România, companie orientată îndeosebi către modelele premium.

În ceea ce priveşte gradul de înzestrare a gospodăriilor din România cu maşini de spălat, părerile principalilor jucători de pe această piaţă sunt foarte diferite, ei estimând rate de penetrare între 45% şi 75%. Cu toţii sunt însă de acord că diferenţele dintre mediul urban şi cel rural sunt izbitoare, în sensul că, la sate, aceste produse continuă să reprezinte un lux.

„Lipsa conectării la apă curentă este principala cauză a numărului mic de maşini de spălat în zona rurală“, consideră Mioara Bolozan, director marketing la Whirlpool România. „Mulţi săteni folosesc încă metodele tradiţionale de spălare a hainelor. Restul utilizează maşini de spălat foarte vechi, aduse de rudele de la oraş, care şi-au cumpărat produse noi. Anul trecut, unul dintre partenerii noştri a demarat un proiect menit să stimuleze vânzările în zona rurală, creând un catalog pentru această categorie de consumatori, cu prezentări clare şi elocvente, prin intermediul căruia se pot comanda electrocasnicele dorite“, adaugă Mioara Bolozan. Reprezentanta Whirlpool menţionează totodată faptul că, deşi este de aşteptat o creştere a gradului de înzestrare cu maşini de spălat a gospodăriilor de la sate, în primă instanţă se vor vinde, cel mai probabil, produsele „low end“, cu funcţii de bază şi consum energetic scăzut.

Facem precizarea că Whirlpool este lider de piaţă pe segmentul maşinilor de spălat, cu o cotă de 32%, şi că produsele cu această marcă distribuite în România sunt fabricate în ţări ale Uniunii Europene: Slovacia, Italia, Franţa şi Germania.

Traducerea în limba română a termenului „whirlpool“ este vârtej, maşinile de spălat fiind primele produse create şi comercializate de companie.

«Taxa verde» va duce la modificarea preţurilor

Prin mărcile sale, Indesit şi Ariston, şi prin gama extinsă de maşini de spălat prezente pe piaţa locală, Indesit Company se situează pe poziţia a doua între producătorii de profil.

„Spre deosebire de ţările occidentale, la noi nu s-a creat încă obişnuinţa de a schimba electrocasnicele mari din cauza uzurii morale, acestea fiind înlocuite, în majoritatea cazurilor, atunci când se defectează. Deocamdată, pentru populaţia din România, maşinile de spălat rufe sunt într-adevăr produse de folosinţă îndelungată şi estimăm că sunt păstrate, în medie, şase – opt ani“, afirmă Rodica Stere, marketing manager la Indesit Company.

În opinia sa, competiţia dintre producători se resimte acut pe piaţa maşinilor de spălat rufe, eroziunea preţurilor fiind, în România, mult peste cea a ţărilor europene. Potrivit datelor interne Indesit Company, cu o reducere a preţurilor de 9,2% pe acest segment, faţă de perioada similară a anului trecut, România se situează pe primul loc, înaintea Cehiei (9%), Bulgariei (3,9%), Ungariei (2,2%) şi desigur, înaintea ţărilor stabile din punct de vedere monetar, din vestul Europei, cum ar fi Italia (1,9%), Marea Britanie (3,1%), Franţa (1,1%), Germania (3,9%).

„Din punctul nostru de vedere, piaţa se va stabiliza. Considerăm că scăderea preţurilor nu va mai fi atât de accentuată, deoarece atât producătorii, cât şi retailerii au ajuns la un nivel minim de rentabilitate a afacerii“, explică Rodica Stere.

Deşi intrată relativ recent pe piaţa de profil, compania locală Arctic ocupă deja poziţia a treia, cu o cotă de 20,6% pe segmentul maşinilor de spălat rufe.

„Ţinând cont de faptul că piaţa românească de electrocasnice a ajuns la maturitate înainte de momentul aderării, atât în privinţa producătorilor, cât şi a canalelor de distribuţie şi a serviciilor, nu vom asista la evoluţii spectaculoase în anul 2007. O noutate pentru consumatorii români ar fi introducerea contribuţiei de reciclare, taxă ce va fi listată în preţul final al produsului“, afirmă Monica Iavorschi, director de marketing şi vânzări la Arctic.

O altă companie care joacă un rol important pe piaţă este Electrolux, cu trei branduri de prestigiu: AEG, Electrolux şi Zanussi, provenite din fabricile sale din Germania, Italia, Polonia şi Franţa.
Referitor la particularităţile pieţei locale, Carmen Georgescu, communication&marketing manager la Electrolux România, face următorul comentariu: „Din păcate, în România, deşi proaspătă membră a Uniunii Europene, încă se caută produsul cu cel mai mic preţ. În UE, acest considerent a fost de mult depăşit, decizia finală de achiziţie bazându-se pe calitatea produsului şi pe analiză şi comparaţie între ofertele brandurilor cu istorie, din acea categorie.“

În ceea ce priveşte dinamica pieţei, aceasta va rămâne stabilă, „chiar dacă preţurile vor creşte în perioada imediat următoare, dat fiind faptul că se va introduce taxa de reciclare. Produsele vor continua să se dezvolte ca tehnologie, schimbările fiind bine-venite pentru utilizator“, este de părere Carmen Georgescu.