Noul proiect de Lege, care vizează şi înfiinţarea Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, prin reorganizarea Agenţiei Domeniilor Statului, va fi publicat luni pe site-ul MADR, urmând să fie discutat în această săptămână în Guvern, după care va fi transmis spre dezbatere în Parlament.

În proiectul iniţial de OUG din luna septembrie s-a impus limita de 100 de hectare de teren agricol pe care o poate deţine o persoană fizică, cetăţean român sau din alt stat al Uniunii Europene, dar şi o măsură care viza experienţa de 5 ani în agricultură, condiţii considerate discriminatorii de către Comisia Europeană şi scoase în prezent din actualul proiect de Lege.

Potrivit unor surse apropiate pieţei funciare, există temerea că Ungaria îşi va susţine cetăţenii cu orice mijloace pentru achiziţionarea de terenuri agricole în România, mai ales în zona Transilvaniei, începând cu anul 2014. Ungaria deţinea la finele lui 2011 circa 8,17% (57.190 ha) din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România de persone juridice străine, potrivit unor date furnizate în 2011 de MADR, deşi cifrele sunt încă destul de controversate.

În actualul proiect de lege sunt menţinute reglementările privind dreptul de preempţiune la cumpărarea terenurilor. Astfel, înstrăinarea prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor persoane fizice, arendaşilor, vecinilor persoane fizice, persoanelor fizice cu vârsta de până la 40 de ani care desfăşoară activităţi agricole în localitatea unde este situat terenul, precum şi al Statului Român, la aceleaşi preţ şi în condiţii egale, în ordinea stabilită prin prezenta lege.

‘Dreptul de preemţiune pentru tinerii până în 40 de ani este analizat pentru că se consideră că este o măsură discriminatorie, însă, pe de altă parte, UE sprijină instalarea tinerilor la sate pentru că populaţia este îmbătrânită şi cred că este o condiţie care trebuie menţinută ca drept de preemţiune. Statul va avea dreptul să intervină, să cumpere teren numai când va considera că terenurile depăşesc anumite suprafeţe, însă acestea vor fi cuprinse în normele metodologice de aplicare’, au precizat sursele din MADR.

Prin acest proiect de lege se urmăreşte şi comasarea terenurilor agricole în vederea creşterii dimensiunii fermelor agricole şi constituirea exploataţiilor viabile economic, în condiţiile în care clasa de mijloc din agricultura nu a fost susţinută în ultimii ani. În prezent, 11.000 de fermieri mari cu peste 30 de hectare deţin în total 4,5 milioane de hectare şi iau jumătate din subvenţii, iar 800.000 de fermieri au între 1 şi 5 hectare.
Sursele citate au declarat că fermierii români pot lua credite cu dobânzi de sub 6% la lei pentru achiziţionarea de terenuri agricole de la două bănci şi pot beneficia de garanţii de la stat la credite până în limita de 50% în vederea achiziţionării de terenuri agricole.

Potrivit proiectului, terenurile agricole situate în extravilan pe o rază de 10 km de la graniţa României pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul Ministerului Apărării Naţionale, iar cele stabilite ca zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potenţial arheologic evidenţiat întâmplător, pot fi
înstrăinate prin vânzare doar cu avizul Ministerului Culturii.

Tot prin acest proiect se înfiinţează Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, care va prelua activitatea, personalul şi patrimoniul Agenţiei Domeniilor Statului, prin protocol de predare-primire încheiat în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului şi va trece în subordinea premierului.

Primul pas care trebuie făcut de vânzător este să înregistreze la primăria din raza unităţii administrativ teritorială unde se află terenul o cerere prin care solicită notificarea preemptorilor, precum şi afişarea ofertei de vânzare a terenului agricol situat în extravilan. Acesta va plăti şi o taxă la primărie, care va fi stabilită ulterior prin norme metodologice, în funcţie de mai mulţi factori.

Cererea este însoţită de oferta de vânzare a terenului agricol, care va cuprinde, pe lângă preţul cerut pentru terenul ce urmează a fi vândut, numele şi prenumele vânzătorului, adresa completă unde are domiciliul vânzătorul, amplasamentul terenului, suprafaţa, categoria de folosinţă şi clasa de calitate, documentele cadastrale necesare vânzării – cumpărării, precum şi copia documentului care atestă calitatea de proprietar. Oferta de vânzare va fi afişată la sediul primăriei 30 de zile.

În termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, primăria notifică în scris preemptorii şi afişează oferta de vânzare la sediul acesteia. Primăria are obligaţia de a transmite la Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare, fosta ADS, odată cu notificarea preemptorilor, oferta de vânzare, precum şi lista preemptorilor, conform modelului stabilit prin normele metodologice la prezenta ordonanţă de urgenţă.

Prevederile proiectului de lege se vor aplica persoanelor fizice, cetăţeni români, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), precum şi apatrizilor cu domiciliul în România sau într-un stat membru al Uniunii Europene sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE). Cetăţeanul unui stat terţ şi apatridul cu domiciliul într-un stat terţ pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole situate în extravilan în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe baza de reciprocitate.

România nu are prevăzută în tratatul de aderare posibilitatea prelungirii interdicţiei de vânzare a unor terenuri agricole către străini după 1 ianuarie 2014, în timp ce Bulgaria, Ungaria şi Lituania au specificat acest aspect în tratatul de aderare la UE. În anul 2004, aceste aspecte nu au fost negociate de MADR ci au revenit în curtea Ministerului de Finanţe. În aceste condiţii, piaţa funciara va fi liberalizată de la 1 ianuarie 2014, astfel că va fi permisă cumpărarea de terenuri agricole de către cetăţenii din UE.

Până la finele acestui an, străinii – persoane fizice nu pot cumpăra terenuri agricole în România, decât dacă sunt firme cu acţionariat străin, considerate astfel persoane juridice române.

La ora actuală, circa 8% din suprafaţa arabilă a României este utilizată de cetăţeni străini, care au cumpărat în conformitate cu prevederile legale sau au concesionat suprafeţele de teren cu cele două condiţionări care se regăsesc în Codul Civil. Astfel, pentru persoanele fizice există obligativitatea de a avea domiciliul în România, iar pentru persoanele juridice sau asociaţii de a avea sediul în România dacă doresc să deţină teren sau să-l lucreze.

Potrivit datelor MADR, furnizate în 2011, suprafaţa agricolă deţinută de străini în România la finele lui 2011 se ridică la peste 700.000 de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa arabilă a României, deşi conform RGA din 2010, INS a anunţat doar 470.000 de hectare de ţinute de persoane juridice străine.

Într-un clasament al cumpărătorilor de teren în România, pe primele locuri se află Italia, cu 24,29%, urmată de Germania cu 15,48% şi de ţările arabe cu 9,98%. Totodată, Ungaria deţinea 8,17% din cele peste 700.000 de hectare de teren agricol cumpărat în România, Spania (6,22%), Austria (6,13%), Danemarca (4,52%), Grecia şi Olanda câte 2,4% şi Turcia 0,78%.

În prezent, în România, preţul unui hectar de teren agricole poate pleca de la 2.000 de euro şi poate ajunge până la 18.000 de euro, însă, dacă se va reface sistemul de irigaţii, acesta va creşte considerabil şi se va apropia de cel din ţările UE.

România deţin 13,298 milioane hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafaţă arabilă. AGERPRES