mod abuziv tehnica si personalul.
Daca telefonul dumneavoastra se comporta ciudat, televizorul ori radioul sunt afectate de interferente inexplicabile sau vi se pare ca ati avut musafiri nepoftiti, s-ar putea sa fiti tinta unei operatiuni de urmarire.Conform unor date semioficiale, in Romania au loc, anual, mii de astfel de actiuni, cel mai adesea fiind vizate convorbirile telefonice. „Curiosii” pot fi angajatii serviciilor secrete (in cele mai multe cazuri fiind vorba de SRI), inarmati cu un mandat legal de supraveghere, dar si reprezentantii unor agentii private, actionand in afara legii. In caz ca stiti ca informatiile privind afacerea sau locul dumneavoastra de munca ar putea interesa pe cineva, aveti grija la ce discutati. Iar daca va spuneti ca sunteti prea neimportant pentru ca cineva sa va acorde atata atentie, nu va culcati pe o ureche. Daca e foarte posibil ca spionii particulari sa nu va ia in seama, nu acelasi lucru se poate spune despre cei ai statului, care par a fi specializati in a trage inutil cu urechea.
Intr-un raport prezentat in luna mai in fata Comisiei pentru Drepturile Omului si Minoritati din Senat, de catre adjunctul directorului Directiei Juridice a Serviciului Roman de Informatii, Stan Stavalache, se arata ca, in 2002, SRI a primit aprobarea sa efectueze interceptari ale convorbirilor telefonice in 1.200 de cazuri. In 120 dintre acestea, „informatiile obtinute s-au dovedit utile in prevenirea si combaterea unor actiuni ce urmau sa aduca atingere sigurantei nationale”. Mai precis, in doar 10% din situatiile in care serviciul si-a mobilizat oamenii si aparatura pentru a invada spatiul privat al unor persoane aceasta masura a fost justificata.
Ceva mai tarziu, presedintele Comisiei pentru Exercitarea Controlului Parlamentar asupra Activitatii SRI (CECPASRI), Ion Stan, a spus ca, de fapt, colegii sai au inteles gresit. „Evaluarea lor nu este conforma cu realitatea”, a precizat el intr-un comunicat de presa.
Retractarea nu a parut sa fie foarte convingatoare. „Daca este reala, cifra lansata e in favoarea ideii ca s-au comis abuzuri. Acei oameni au fost supravegheati luni sau chiar ani in sir, si doar cativa dintre ei pot fi acuzati de ceva”, spune Manuela stefanescu, de la Asociatia pentru Apararea Drepturilor Omului (APADOR-CH).
Deputatul PSD Gheorghe Dutu, membru al CECPASRI, afirma ca, din datele detinute de el, „gradul de valorificare a interceptarilor telefonice este mult mai mare decat cel vehiculat, dar singurii care ar putea da un procentaj exact sunt cei de la Parchet”.
Doar ca Parchetul este exact institutia care refuza, in ciuda
unei decizii irevocabile a Justitiei obtinute de APADOR-CH, sa comunice numarul exact al mandatelor emise in favoarea SRI si cel al cazurilor justificate. „Hotararea judecatoreasca ar putea pune in pericol siguranta nationala. Mai mult, s-ar crea premisa sanctionarii Ministerului Public, conform legilor in vigoare”, a precizat conducerea SRI.
Gheorghe Dutu este de acord cu pozitia SRI: „Serviciul functioneaza conform unor legi, pe care nu le poate incalca”. Nu aceeasi este parerea reprezentantilor societatii civile. „E vorba de secretomania clasica. si mai e ceva: nu vor sa putem trage concluzii privind eficienta activitatii lor. Desi ar trebui sa avem aceasta posibilitate; doar, la urma urmei, sunt platiti din banii nostri”, spune Manuela stefanescu.
Bani despre care nu stim mai nimic: cati sunt, de unde vin si unde se duc. Cheltuielile Serviciului sunt confidentiale si chiar salariul angajatilor SRI este protejat prin lege de curiozitatea contribuabililor. Am reusit, totusi, sa aflam ca venitul mediu brut se invarte in jurul a 800 de dolari.
Printre activitatile cu buget misterios se numara si interceptarea telefoanelor. Singurele date pe care le-am obtinut de la Biroul de Presa al SRI vor sa ne linisteasca: „Avand in vedere ca procedurile (…) sunt computerizate, un singur operator specializat este in masura sa preia si sa prelucreze semnalul interceptat in cazul mai multor autorizatii. Acelasi operator specializat efectueaza sortarea, retinand, in forma scrisa, doar convorbirile relevante pentru siguranta nationala”.
Cu alte cuvinte, au trecut vremurile cand de supravegherea
unei persoane se ocupau echipe intregi de agenti. Tehnica moderna permite unui singur angajat sa urmareasca, din biroul sau, convorbirile mai multor suspecti.
Surse din cadrul SRI spun insa ca, in practica, nu se intampla chiar asa: „Multi dintre cei supravegheati au telefon acasa, telefon la birou si chiar si doua telefoane mobile, la care chiar vorbesc. Astfel incat pentru a-i asculta eficient e nevoie de mult mai multi angajati, poate chiar de patru-cinci. Ca o medie, se ocupa cam doi salariati de un obiectiv, altii fiind angrenati in activitatile de clasificare si stocare a informatiilor.”
Potrivit acelorasi surse, durata medie de supraveghere a unei persoane este de circa un an. Daca luam in calcul 1.200 de mandate, rezulta ca in activitate sunt implicati direct circa 2.400 de angajati, alte cateva sute efectuand operatiunile adiacente.
O socoteala simpla arata ca doar pentru salarii se cheltuiesc cam 2,4 milioane de dolari lunar. Aparatura si programele utilizate, dar si alte costuri (energie, consumabile etc.) mai inseamna, potrivit surselor noastre, inca aproximativ 0,6 milioane, astfel incat totalul se apropie de 36 de milioane de dolari anual. O suma frumusica, mai ales avand in vedere eficienta discutabila a activitatii. Ea reprezinta circa 4% din cheltuielile pentru ordine publica si siguranta nationala si este aproape egala cu bugetul anual al Camerei Deputatilor.
Balbele unei operatiuni aproape perfecte
– In mai 1996, capitanul SRI Constantin Bucur a spus ca serviciul efectueaza
interceptari ilegale. Drept dovada, el a prezentat casete continand convorbirile telefonice ale unor politicieni si jurnalisti.
– In 2001, inregistrarile telefonice ale SRI, aduse ca probe ale acuzarii in
procesul privind eliberarea ilegala
a lui Shimon Naor, au fost declarate neautentice de catre experti.
– Dupa alegerile din 2000, mai multe personalitati, printre care Emil Constantinescu, Dorin Marian si Stelian Tanase, au cerut SRI sa li se comunice daca
telefoanele le-au fost puse sub ascultare.
– In aprilie 2003, vicepresedintele PNL Iasi, Dan Carlan, a receptionat pe
telefonul sau convorbirile unor ziaristi, oameni de afaceri sau medici. A reusit sa le inregistreze si s-a stabilit ca nu erau discutii in timp real. „Nu stiu daca este vorba de o lucratura sau de o
defectiune si nici nu pot spune ca de vina este SRI sau un serviciu de
informatii ilegal. Oficial, eu nu am fost tinta unei interceptari”, spune el.
