Vaduvirea Serviciului Romin de Informatii de societatile comerciale care se aflau i subordinea sa continua se fie criticata si i actualul mandat parlamentar. Vaci de elita si porci de rasa, ospatari stilati sau muncitori textilisti calificati, argati ai sute de hectare de teren, civili sau aflati „la datorie”, toti au avut ceva i comun: ochii albastri ai SRI i-a vegheat ideaproape pe toti si toate cele imatriculate „Rasirom”, regie care la rindul ei a fost un tentacul comercial al serviciului secret amintit.
Datorita parintelui institutiei, Virgil Magureanu, SRI a capatat, printr-o hotarire de guvern din august 1990, fosta gospodarie de partid din judetul Craiova. SRI a devenit, astfel, stapin peste mai mult de 2.000 de hectare de terenuri agricole sau impadurite. in 1995, odata cu ifiintarea regiei Rasirom, SRI a luat controlul asupra unui patrimoniu format, printre altele, din peste 1.000 de hectare de teren arabil, 10 hectare de padure, 8 ha de vie, 2 ha de livada, precum si 12 imobile, toate acestea fiind preluate de la fosta UM 05099 Craiova. Rasirom, si prin aceasta SRI, deveneau proprietarul unui complex alimentar, a unui magazin si a unui service-auto la Craiova, o fabrica de lactate si de preparate din carne, o ferma cu vaci de elita si una cu porci de rasa. SRI s-a implicat si i turism, unde detinea hotelul „Parc” si vilele „Jianu” si „Bujoru”, hotelul fiind deschis publicului larg, iar vilele fiind tinute pentru protocol. Serviciul secret romin si-a itins tentaculele si i domeniul industrial, detinind la Vinju-Mare, i Mehedinti, societatea de confectii „Euroconf”, care asigura uniforme pentru o buna parte a unitatilor militare din tara, dar care satisface si importante comenzi de export sau pe piata interna.
Profiturile realizate de Rasirom, i crestere continua i ultimii 5 ani, au fost verificate de agentia de audit financiar Coopers & Lybrand si au fost virate direct la bugetul statului, i proportie de 45 %. Alte 45 % au fost directionate catre investitii ale Rasirom, iar 10 procente din profit au revenit angajatilor regiei, militari sau civili.
Restructurarea Rasirom a respectat legile europene
Scandalul privind „bogatiile SRI” a iceput i 1999, cind, prin hotaririle 346 si 347, Guvernul Radu Vasile, la „idemnul” CSAT, a transferat cele mai profitabile unitati ale Rasirom, de sub aripa acestei regii, i proprietatea unor ministere sau institutii, precum Ministerul Justitiei sau Consiliul Judetean Dolj. La acea vreme, comisia de control SRI s-a declarat impotriva acestui transfer, motivind ca acest lucru se face mai mult din ratiuni de imagine si nu economice. Astazi, vicepresedintele comisiei SRI, deputatul PRM Daniela Buruiana, cere anchetarea modului i care au fost „privatizate” societatile comerciale ce au apartinut Rasirom.
Directorul adjunct al Serviciului Romin de Informatii, Mircea Gheordunescu spune ca au fost patru motive care au dus la desprinderea din Rasirom a societatilor Pelendava si Vinju-Mare: „in primul rind dorinta de a respecta recomandarea 1402 a Consiliului Europei, care spune ca statele membre nu pot recurge la alte surse de finantare, decit cele guvernamentale, pentru serviciile lor de informatii, cheltuielile acestor servicii urmind sa fie imputate exclusiv bugetului de stat. Atit fosta, cit si actuala conducere a SRI au fost de acord ca astfel de unitati de productie nu-si au locul i cadrul serviciului”. Mircea Gheordunescu mai spune ca „SRI nu are mina de lucru ieftina, necalificata care sa munceasca i gospodarii agricole sau i fabrici de confectii ca aceea de la Vinju Mare. Produsele scoase aici erau aparent ieftine, i realitate costurile de productie fiind mai mari pentru ca ele cuprindeau cheltuieli indirecte cu plata cadrelor SRI care supravegheau activitatea din aceste unitati”.
La rindul sau, directorul general al Rasirom, generalul i rezerva Constantin Horobet, sustine ca prin hotarirea privind reorganizarea regiilor autonome „s-a decis desprinderea activitatilor Rasirom care n-au legatura cu scopul SRI; nici fabrica de confectii, nici ferma din Dolj neavind legatura cu asa ceva.” Horobet mai spune ca nici echipamentele produse de Rasirom nu au crescut prea mult conturile SRI: „Nevoile SRI de echipamente erau mult mai mici si de aceea veniturile acestor unitati din comenzile primite de la SRI erau nesemnificative”. Astazi, Rasirom mai detine, de fapt, doar unitatea Protehnos, care produce echipamente de securitate, control, alarma si protectie, de ale carei oferte s-au bucurat pina acum clienti precum Banca Nationala, BCR, Parlamentul Rominiei, CONEL, World Trade Center, SRI si citeva ministere.
Cu toate acestea, Daniela Buruiana ramine ferma pe pozitie atunci cind critica pierderea de catre SRI a unitatilor sale de productie: „Eu contest privatizarea acestor unitati si modalitatea dubioasa i care a avut loc acest transfer de proprietate. De exemplu, predarea unitatii agrozootehnice Craiova la Directia Generala a Penitenciarelor, sub Ministerul Justitiei. Ei produceau hrana pentru tot sistemul de aparare nationala, la un pret sub pretul pietei. Pelendava este o unitate formata din mai multe ferme zootehnice, foarte profitabila, iar Ministerul Justitiei se pare ca s-a orientat foarte bine. Un alt aspect dubios este predarea vilelor Bujoru si Jianu catre Consiliul Judetean Dolj. Unele guri rele spun ca fostul ministru Berceanu n-ar fi strain de isusirea acestora, altii spun ca ar fi altii bagati, dar tocmai de aceea am si cerut o verificare”.
Desi critica transferul unitatilor de sub proprietatea serviciului secret, vicepresedintele Comisiei SRI, Daniela Buruiana, accepta isa faptul ca SRI nu putea detine legal societati comerciale: „Nici legislatia noastra, nici cea europeana nu permite SRI sa aiba societati comerciale care sa-i aduca profit. Sigur ca noi ne-am aliniat recomandarilor europene. E normal. Dar s-au facut presiuni din partea fostului ministru de justitie Valeriu Stoica pentru a pune mina pe una dintre cele mai mari si mai profitabile ferme din tara, pe Pelendava. S-au facut presiuni din partea lui Berceanu pentru a pune mina pe vilele Bujoru si Jianu, prin Consiliul Judetean Dolj, unde Partidul Democrat este atotputernic”.
Acuzatiile lansate de Daniela Buruiana se lovesc de tacerea cu care se iconjoara unitatile comerciale care au apartinut odinioara SRI, prin intermediul regiei Rasirom, unitati despre care nici macar vicepresedintele comisiei parlamentare de control SRI nu prea mai stie astazi mare lucru: „in momentul de fata, nici una dintre unitatile respective nu mai exista. Iar SRI nu mai vrea sa le ia iapoi. Au tras de ele de n-au mai putut, n-au investit i ele nimic si cu asta s-a terminat cu ele”, spune deputatul PRM Daniela Buruiana. Oricum, directorul adjunct al SRI, Mircea Gheordunescu, ramine ferm cind trage concluzia ca itoarcerea la SRI a unitatilor ce s-au desprins deja „este exclusa”.