Obiectivul Belgiei este de 20.000 de rezerviști până în 2029
Ministrul belgian al Apărării, Theo Francken, și-a exprimat intenția de a extinde forțele de rezervă de la aproximativ 6.600 la 20.000 de membri. Potrivit acestuia, deși există numeroase cereri de înscriere, toate programele de pregătire sunt deja pline, iar numărul actual de instructori este insuficient pentru a susține un val mai mare de recruți.
Începând cu anul 2026, planul propus de Francken va permite adăugarea a 500 de noi rezerviști anual, prin programul de serviciu militar voluntar. Din 2027, cifra ar urma să crească la 1.000 de persoane pe an, în scopul atingerii unui total de 5.600 de noi rezerviști până în 2029, transmite Euronews.
Tinerii de 18 ani vor primi scrisori de recrutare
În cadrul acestui program, tinerii de 18 ani vor primi scrisori oficiale de recrutare prin care vor fi încurajați să participe la serviciul militar voluntar. Cei care aleg să se alăture armatei vor face parte dintr-un program de un an, remunerat cu aproximativ 2.000 de euro pe lună – similar salariului unui soldat debutant.
După finalizarea acestui an de serviciu, tinerii care nu optează pentru o carieră militară vor fi obligați să rămână în rezerva armatei timp de 10 ani.
Modelul olandez de serviciu militar de încercare
Olanda a lansat un program similar de recrutare la sfârșitul lunii martie, cu scopul de a crește efectivele armatei de la 70.000 la 200.000 până în 2030. Tinerii între 18 și 27 de ani pot participa la un „an de serviciu”, în care pot testa dacă o carieră militară li se potrivește.
În paralel, tinerii de 17 ani sunt invitați să completeze un chestionar legat de aptitudinile și motivația lor, un demers care, în viitor, ar putea deveni obligatoriu. În Suedia, completarea acestui chestionar este deja impusă prin lege.
Gijs Tuinman, secretar de stat olandez pentru Apărare, a declarat că speră ca această inițiativă să stimuleze participarea tinerilor la program. El consideră că un astfel de serviciu temporar le oferă tinerilor o imagine realistă asupra vieții militare.
Un exemplu concret este Matthias, un tânăr de 18 ani care a început serviciul militar voluntar în Olanda în octombrie. Acesta a explicat că nu era sigur dacă viața militară i se potrivește, motiv pentru care a ales „anul de serviciu” pentru a testa această opțiune. Rutina lui săptămânală este identică cu cea a unui soldat activ, incluzând antrenamente, cursuri de prim ajutor în luptă și viața în cazarmă.
Erik Noordam, căpitan-locotenent în armata olandeză, a subliniat că mulți tineri își doresc să contribuie, dar nu știu exact ce presupune viața militară. El consideră că acest program de recrutare reduce bariera psihologică a unui angajament pe termen lung și oferă o cale simplă pentru testarea compatibilității cu armata.
