Stâlpii economiei se clatină sub efectul crizei

Incertitudine şi pesimism - sunt sen­­timentele dominante în rândul managerilor gi­gan­ţilor economiei româneşti atunci când vine vor­ba despre modul în care le vor merge afacerile în 2009. BCR şi BERD estimează că vom asista la o creştere economică de 1% în acest an în România. Cele două bănci şi-au redus previziunile pe această temă, în ultima lună, de la niveluri anterioare mult mai liniştitoare, de patru, respectiv trei procente. Acelaşi lucru l

Incertitudine şi pesimism – sunt sen­­timentele dominante în rândul managerilor gi­gan­ţilor economiei româneşti atunci când vine vor­ba despre modul în care le vor merge afacerile în 2009.

BCR şi BERD estimează că vom asista la o creştere economică de 1% în acest an în România. Cele două bănci şi-au redus previziunile pe această temă, în ultima lună, de la niveluri anterioare mult mai liniştitoare, de patru, respectiv trei procente. Acelaşi lucru l-a făcut şi Comisia Europeană, care şi-a modificat în sens negativ estimarea, de la 4,7% la 1,75%. Banca Naţională crede că avansul economiei se va cifra la 2-2,3%, iar Standard&Poor’s vede, pentru acest an, o majorare cu 0,8% a produsului intern brut. În opinia Coface, economia locală va avansa cu 2%. „Într-un scenariu nefavorabil, am putea avea în acest an o creştere economică zero sau chiar o uşoară recesiune“, afirmă Cristian Ionescu, Country Manager Coface România, precizând că, practic, ţara noastră nu mai are, în prezent, motoare de creştere economică. Comisia Naţională de Prognoză (CNP) şi, implicit, Executivul sunt cei mai optimişti. Astfel, creşterea PIB în 2009 ar urma să fie, în opinia lor, de 2,5%, cu o scădere de un procent a sectorului industrial şi creşteri de 3,3% la servicii, 4,2%, în agricultură şi 6,2%, în cazul construcţiilor.

Cu excepţia reprezentanţilor FMI, care nu exclud o scădere economică de până la 1%, şi a analiştilor ING, care ne văd la minus 3,5% la sfârşitul acestui an, toate previziunile sunt pozitive. Când mai tot continentul a intrat deja în recesiune, optimismul celor mai multe prognoze ridică unele semne de întrebare. Iar când stai de vorbă cu reprezentanţii marilor companii, pe care se sprijină mai mult de jumătate din PIB, nivelul de îngrijorare pentru soarta economiei nu poate decât să crească.

Greii economiei oscilează între recesiune şi stagnare

Sunt firme importante care au stabilit deja că vor cântări mai puţin în PIB în 2009. Potrivit lui Doru Strîmbulescu, consilier relaţii publice în cadrul Societăţii Naţionale a Lignitului „Oltenia“, cifra de afaceri a SNLO va scădea, în acest an, cu circa 5,7% faţă de 2008. Asta va însemna o reducere efectivă de peste 15 milioane de euro. „Principalele probleme cu care ne confruntăm în acest moment sunt cererea scăzută de cărbune, nivelul redus al încasărilor, precum şi creşterile de preţuri şi tarife la energie, materiale, servicii etc.“, arată Strîmbulescu.

Şi Arcelor Mittal are mari şanse să îşi diminueze în continuare producţia, mai ales sub efectul reducerii cererii în industria auto şi în construcţii. În ultimul trimestru al lui 2008, divizia Flat Carbon Europe, din care face parte şi combinatul din Galaţi, a înregistrat o scădere de 30% a vânzărilor comparativ cu perioada iulie-septembrie şi o pierdere operaţională de 1,8 miliarde de dolari, faţă de un profit de 1,3 miliarde de dolari în precedentele trei luni.

Pesimismul răzbate şi din declaraţiile lui Zsolt Szalay, Country Chairman MOL România. „Luând în considerare criza economică, cel mai probabil piaţa de carburanţi se va confrunta cu o scădere a cererii în 2009, fiind afectată direct de scăderea vânzărilor de maşini, reducerea activităţii transportatorilor şi de faptul că oamenii tind să limiteze achiziţionarea de bunuri şi servicii din benzinării la o anumită sumă“, precizează el. De altfel, în decembrie 2009, s-au vândut cu aproape 8% mai puţini carburanţi decât în aceeaşi lună a anului trecut.

Chiar dacă nu se înghesuie să facă estimări, şi reprezentanţii autohtoni ai industriei auto, fie că e vorba de producători direcţi, ca Dacia, de furnizori, ca Michelin, fie de comercianţi, ca Porsche România, vor resimţi cu toţii scăderi semnificative ale cifrelor de afaceri. De exemplu, în ianuarie, înmatriculările de autovehicule noi au scăzut cu 53% în România faţă de aceeaşi lună a lui 2008. Iar dacă ne gândim că numai primele zece companii locale din domeniu au înregistrat, anul trecut, o cifră de afaceri cumulată de peste şase miliarde de euro, impactul recesiunii din acest sector va fi resimţit într-un mod nu tocmai plăcut de produsul intern brut. Oficialii Dacia spun că eliminarea incertitudinii legate de taxa auto şi demararea programului „Rabla“, luarea de măsuri pentru relaxarea accesului la credite şi constituirea unui fond de finanţare a împrumuturilor pentru furnizorii din industria auto, după modelul celor din Germania, Franţa sau SUA, ar putea contribui la relansarea pieţei auto din România.

O bună parte din marile companii intervievate de Capital sugerează că, chiar dacă nu vor înregistra scăderi în 2009, creşterile fulminante din alţi ani vor fi date uitării, afacerile urmând să treneze la nivelul de anul trecut. Este, de exemplu, cazul principalilor actori din construcţii şi imobiliare, domenii care au avut, în anii precedenţi, alături de servicii, un rol extrem de important în formarea PIB-ului. „Piaţa românească a fost ca o maşină care s-a lovit de un zid la viteză maximă şi daunele sunt majore“, descrie situaţia Mike Lloyd, preşedintele fondului de investiţii Quintet. Acum, cuvântul de ordine este stagnarea.

„Valoarea preliminată a sectorului, în 2008, este de circa 14 miliarde de euro, în creştere cu 12,4% faţă de 2007. Deşi e dificil de estimat, este improbabil să atingem cifrele din 2008, dat fiind îngheţul din sectorul imobiliar şi incertitudinea legată de accesarea fondurilor structurale. Menţinerea nivelului de anul trecut este un nivel dezirabil“, spune Lau­renţiu Plos­­cea­nu, preşedintele Aso­ciaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). Stagnarea este menţionată şi de reprezentanţii gigantului Lafarge, cu o cifră de afaceri de peste 400 de milioane de euro în 2007, companie care continuă să implementeze programe de reducere a costurilor şi se aşteaptă la păstrarea nivelului cererii din anii precedenţi, care oricum au adus vânzări şi profituri mult peste medie. În esenţă, piaţa construcţiilor ar putea să rămână pe linia de plutire dacă statul va reuşi să pompeze bani pentru investiţii în infrastructură, investiţiile sectorului privat fiind sufocate de lipsa finanţărilor şi de gradul crescut de nesiguranţă. Fără banii statului, valoarea acestei pieţe ar putea scădea cu circa 15%, la 12 miliarde de euro, prima cădere după cinci ani de creşteri continue.

Şi Robert Popescu, CEO interimar A&D Pharma, crede că, „în 2009, piaţa farmaceutică va cunoaşte o creştere în lei, însă într-un ritm mai  lent decât în anii precedenţi, cu o valoare «single digit», probabil spre zero, în euro“.

Optimism moderat în telecom şi retail

Ceva mai optimişti sunt reprezentanţii sectorului te­lecomunicaţiilor. „Credem că şi anul acesta vor fi creşteri în industria telecom, însă, comparativ cu anii precedenţi, ne aşteptăm la o diminuare a ritmului de creştere, dacă avem în vedere maturizarea pieţei, nivelul competiţiei şi situaţia economică instabilă“, declară Richard Moat, CEO Orange România. Şi Cristina Popescu, directorul de relaţii publice al Romtelecom, spune că se aşteaptă ca industria de telecomunicaţii să fie mai puţin afectată de criză. „Va exista un anumit impact care vine dintr-o reducere a consumului, precum şi dintr-o nouă abordare în ceea ce priveşte cheltuirea banilor, respectiv cu mai multă atenţie. Din acest motiv, ne aşteptăm la o reducere a ritmului de creştere pe segmente ca telefonia mobilă, internet sau televiziune“, explică ea.

Reprezentanţii celui mai mare lanţ cash&carry se declară şi ei încrezători: „Metro România este unul dintre principalii contribuabili la bugetul ţării şi ne bazăm că vom aduce în continuare o contribuţie importantă.“

Una peste alta, dacă tragem linie, este mai degrabă posibil ca, în 2009, să avem o economie care bate pasul pe loc. „În ziua de azi, cel mai uşor lucru e să fii pesimist. Oricum, mi-e teamă că anul acesta nu vom avea creştere economică şi vom rămâne pe zero. Bineînţeles că trebuie să fim extrem de atenţi să nu intrăm în arierate. Deja întârzierile de plată se manifestă, dar nu se poate pune problema unei paralizii a sistemului“, crede Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Opiniile acestuia sunt susţinute şi de Dietmar Müller, reprezentantul fondului de investiţii german DEGI, cu investiţii de circa 300 de milioane de euro în România. „Noi privim foarte atent economia dumneavoastră. Avem 200.000 de acţionari şi nu ne putem permite să le pierdem banii. Cred că România va avea anul acesta o creştere economică aproape de zero, iar acesta e un lucru pozitiv. Gândiţi-vă că zona euro va fi probabil în recesiune, unele ţări din Occident deja sunt acolo“, susţine Müller.

«Luând în considerare criza economică, cel mai probabil piaţa de carburanţi se va confrunta cu o scădere a cererii în 2009.»
Zsolt Szalay, Country Chairman MOL România

«Mi-e teamă că nu vom avea creştere e­co­­nomică şi vom ră­mâne pe zero. Tre­buie să fim atenţi la arierate.»
Florin Pogonaru, preşedintele AOAR

2009, SUB LUPA MARILOR AFACERIŞTI

• PESIMISM Majoritatea companiilor din Top 50 cele mai mari cifre de afaceri intervievate de Capital sunt mai degrabă pesimiste privind modul în care le vor evolua afacerile şi întreg sectorul de activitate în 2009.

• MOTOARE GRIPATE Cele mai negative aş­teptări sunt în industria auto, siderurgică, imobiliare, construcţii sau în domeniul energetic. Nori negri plutesc şi deasupra sectorului bancar. Ceva mai optimişti sunt cei din telecom şi din comerţ.

• SOLUŢII Multe companii îşi pun speranţele în Guvern. Unele doresc amânarea unor reglementări (în telecom), facilitarea accesului la fonduri pentru investitori (pe piaţa energiei), continuarea şi majorarea investiţiilor în infrastructură, precum şi plata facturilor restante (în construcţii) sau o metodologie de calcul a preţurilor mai clară şi mai previzibilă (în pharma).

• PAROXISM În ceea ce priveşte momentul culminant al crizei, estimările variază: în trimestrul al doilea, în septembrie sau tot parcursul lui 2009.

Marii contribuabili: profituri în scădere, 17% pe pierderi

Activitatea economică a înce­tinit, la sfârşitul anului trecut, generând profituri mai mici şi pierderi, în ultimul trimestru, pentru marile companii.

Criza financiară, percepută doar ca o ameninţare până nu demult, a început să se resimtă şi în România. Cele mai mari 1.600 de companii şi-au redus profiturile la finalul lui 2008, iar 17% din acestea au raportat deja pierderi în ultimul trimestru.

Primul indicator al încetinirii activităţii economice este bugetul naţional. Pe măsură ce marile firme, care alimentează bugetul cu aproape jumătate din venituri şi contribuie substanţial la formarea PIB, au cifre de afaceri şi profituri mai mici, se diminuează şi încasările statului.

Conform datelor Agenţiei de Administrare Fiscală, cele 1.600 de mari companii – cu cifre de afaceri de peste 70 de milioane de lei – au realizat profituri mai mici anul trecut, după cum reflectă evoluţia încasărilor bugetare din ianuarie 2009, comparativ cu ianuarie 2008. „Diminuarea este cauzată de faptul că în 2008 societăţile au efectuat investiţii având ca sursă de finanţare credite bancare ce presupun cheltuieli cu dobânzile. Creşterea cursului leu/euro a condus la cheltuieli mai mari şi, implicit, la pierderi financiare la sfârşitul anului 2008“, spun reprezentanţii Fiscului. „Societăţile au înregistrat pierderi din diferenţe de curs valutar şi din cauza valorilor mari ale facturilor de plătit către furnizorii externi faţă de valoarea facturilor de încasat de la clienţii interni“, mai precizează aceştia.

Plăţile marilor companii la buget au scăzut cu circa opt procente în ianuarie 2009 faţă de aceeaşi lună a anului trecut. În prezent, cele mai afectate domenii sunt, potrivit partenerului TaxHouse, Emilia Dragu, industria auto şi cele conexe acesteia, leasingul, construcţiile şi metalurgia. „Problemele dintr-un sector se reverberează în celelalte, este un efect în lanţ. Un exemplu este neîncasarea facturilor de la clienţi, ceea ce duce la blocaj financiar, companiile nemaiputând să onoreze, la rândul lor, plăţile către furnizori“, arată aceasta.

„Cifrele de afaceri scad mai ales în cazul firmelor care deservesc pieţele cele mai dependente de creditarea populaţiei“, este de părere Mihaela Mitroi, partner PricewaterhouseCoopers. „De multe ori, acestea sunt şi firmele care s-au extins masiv în ultimii ani şi nu întotdeauna din profiturile proprii, ci prin îndatorare. Se ştie că gradul mare de îndatorare acţionează ca un levier, adică majorează impactul creşterii cifrei de afaceri asupra profitului şi majorează, la fel de dramatic, şi impactul scăderii veniturilor asupra rezultatului net, aducând pierderi mari şi rapide, plus o lipsă de lichidităţi acută“, arată consultantul PwC.

În condiţiile în care fluxul de numerar a devenit principala preocupare a companiilor, consultanţii cred că şi comportamentul Fiscului ar trebui să se îmbunătăţească, pentru a nu amplifica blocajul financiar. „Marile companii nu aşteaptă ajutoare sau facilităţi, ci o relaţie normală, o scădere a presiunii birocratice şi rambursarea TVA la timp“, declară Emilia Dragu. Companiile s-au tot plâns în ultimii ani de întârzierile  în rambursarea TVA, însă, pe fondul crizei, problema a devenit mai presantă. „Ar fi şi în interesul statului să procedeze la îmbunătăţirea rambursării de TVA, fiindcă TVA rambursată reintră rapid în economie şi acţionează ca un multiplicator în circuitul economic al lichidităţilor“, explică Mihaela Mitroi.

Pentru a sprijini mediul de afaceri, Guvernul a adoptat câteva măsuri, cum ar fi compensarea TVA şi neimpozitarea profitului reinvestit. Însă aceste decizii sunt, în opinia companiilor, insuficiente, pentru că statul ar trebui, în actualul context, să arate mai mult interes pentru menţinerea volumului de afaceri al marilor companii, având în vedere contribuţia lor decisivă la formarea bugetului.