problema nu se reduce numai la semnarea sau aprobarea acestora de catre o armata de functionari, ci si la pastrarea lor o perioada indelungata. De exemplu, legea romana obliga firmele sa pastreze evidenta contabila vreme de zeci de ani. O arhiva presupune in primul rand costuri de stocare. Daca nu este insa bine organizata, apar si problemele de operare. O arhiva poate deveni astfel un calvar pentru orice companie. Asa au aparut firmele specializate in arhivare. Se poate spune, fara teama de a gresi cu nimic, ca intr-un fel birocratia recomanda Romania ca un paradis al companiilor specializate in arhivare. Nimeni din tara nu a observat acest lucru, singurul care s-a gandit sa dezvolte aici o firma specializata fiind un englez. Stan Platt a venit prima oara in Romania in anul 1990, ca pilot al unei ambulante aeriene. Fost ofiter al Royal Air Force, Stan avea doua business-uri profitabile in Marea Britanie, un magazin intr-un orasel de pe coasta Marii Nordului si o companie specializata in arhivari, iar in timpul liber, pilota voluntar avioane-ambulanta. Dupa cativa ani in care zborurile cu ambulanta in Romania s-au inmultit, Stan Platt s-a casatorit cu o romanca. Decizia de a dezvolta un business aici a aparut abia la inceputul anului 2003. S-a gandit sa dezvolte o companie de arhivare asemanatoare celei pe care o avea in Marea Britanie. Cel putin doua argumente il indreptateau sa fie optimist in ceea ce priveste succesul unui astfel de proiect: nu exista o companie specializata exclusiv in arhivare, iar birocratia de pe malurile Dambovitei recomanda Romania ca fiind o piata buna. Ca orice englez calculat, a inceput prin a face un studiu pentru a testa interesul companiilor. „Mi se parea ca este un context bun pentru afaceri in Romania. Existau si riscuri, insa in orice domeniu, daca nu te pricepi, poti arunca banii la canal”, spune Stan Platt. Chestionarul trimis firmelor a generat raspunsuri cat se poate de favorabile, care depaseau cu mult optimismul englezului. Dupa ce a gasit un spatiu pentru depozit, a inceput sa gandeasca organizarea acestuia si a infiintat compania Archive Systems. „Pentru a fi competitiv intr-un astfel de business, trebuie sa stii sa folosesti fiecare centimetru patrat”, explica Stan Platt. Un astfel de business nu se bazeaza insa doar pe spatiul in care depozitezi. Este nevoie de sisteme de securitate care sa dea incredere clientilor ca actele lor sunt in siguranta, de sisteme computerizate care sa ordoneze fiecare hartie si de personal specializat. In total, Platt a investit aproximativ 190.000 euro, bani proveniti in principal de la afacerile din Marea Britanie. Primul client s-a ivit practic la cateva zile de la pornirea afacerii. Nu era unul mare, insa aparitia sa l-a determinat pe Stan sa fie multumit ca a luat decizia de a investi in Romania. „A doua companie care ne-a solicitat serviciile a fost una mare, ale carei documente ne-au ocupat mult spatiu in depozit”, spune Platt. Ideea afacerii consta, practic, in preluarea si arhivarea documentelor pe care companiile trebuie sa le pastreze conform legii si care incep sa dea acestora batai de cap. Depozitarea si ordonarea hartiilor se fac dupa anumite reguli, iar in situatia in care unul dintre clienti are nevoie de un anumit document din arhiva, il poate obtine printr-un simplu telefon dat la compania Archive Systems. Dupa identificarea solicitantului printr-un sistem de parole, acesta poate primi prin fax actele solicitate. Numarul clientilor si dimensiunile lor au crescut constant din vara lui 2003, atunci cand a fost infiintata firma, cifra de afaceri pe care englezul o asteapta la finele unui an de activitate fiind de circa 500.000 de euro si o rata a profitului de 8%. Stan Platt se gandeste deja la extinderea afacerii din Romania. „Pentru 2004 avem un buget de aproximativ 500.000 euro pentru un centru logistic in zona de vest a tarii si pentru extinderea spatiului actual. Totusi, profiturile la care ne asteptam vor fi nesemnificative in raport cu investitiile pe care vrem sa le facem in urmatorii cinci ani”, spune Platt. El recunoaste ca afacerea in sine a fost proiectata ca o investitie pe termen lung si ca asteptarile in ceea ce priveste profitul imediat sunt minime. O alta directie in care va investi va fi intr-un sistem electronic de stocare, insa pentru aceasta legislatia romana trebuie sa permita firmelor sa pastreze actele si in format electronic. Un fel de regula nescrisa a afacerilor din Romania spune ca trebuie sa scoti un profit cat mai mare in cat mai scurta vreme. Mai ales intr-o situatie asemanatoare celei in care se gaseste Stan Platt, a carui companie este singura din piata in domeniul sau. Englezul a preferat sa isi gandeasca business-ul pe termen lung, cu o rata a profitului constanta in timp si cu un plan de investitii care sa ii asigure extinderea in viitor.
Archive Systems In cifre
Cifra de afaceri* 500.000 euro
Rata profitului 8%
Investitia initiala 190.000 euro
Numarul de angajati permanenti 7
Investitii viitoare 500.000 euro
*Cifra de afaceri estimata la incheierea unui in de activitate
Cum le mai merg afacerile
Franciza „La Mama” in 2005
Patronii vor sa dezvolte reteaua la nivel national
Dupa deschiderea celui de-al patrulea restaurant „La Mama” in complexul Carrefour Orhideea din Bucuresti, cifra de afaceri a intregului lant s-a apropiat de trei milioane de euro anual. Investitia in aceasta ultima locatie a fost de aproximativ 80.000 de euro si a ridicat destul de multe dileme celor doi actionari ai afacerii. Clientii care trebuia sa intre in noul restaurant se aflau intr-o postura putin diferita de cei care mergeau la un restaurant „La Mama” clasic, unde se fac rezervari in prealabil si la care se vine pentru a petrece mai multa vreme. In noul spatiu, clientii sunt grabiti, pentru a face cumparaturi, iar timpul dedicat unei mese este mai scurt. Practic, noul restaurant intra intr-o lume a fast-food-urilor. „Este evident ca aici avem alt gen de clienti. Spre exemplu, daca intr-un restaurant normal se consuma destul de mult vin, aici clientii prefera sucurile si cafeaua. Daca acest restaurant nu functiona, aveam alternativa de a dezvolta un nou concept”, spune Catalin Macu, unul dintre actionarii restaurantelor „La Mama”. Pana anul trecut, dezvoltarea retelei de restaurante s-a bazat exclusiv pe deschiderea de noi locatii. Incepand din 2004, strategia de crestere va fi insa ceva mai complexa. Deschiderea de noi restaurante a dus la aparitia unor probleme care tin, de exemplu, de distributie si aprovizionare. „Infiintarea unui centru de operare care sa rezolve aceste blocaje de aprovizionare este prioritara in anul 2004. Nu vrem sa devenim un fel de colos cu picioare de lut”, spune Macu. Integrarea activitatilor face parte tot din aceasta strategie. Exista produse pe care un singur furnizor nu le poate livra. Nu poti gasi un furnizor de varza murata in Romania care sa poata sa iti asigure cantitati de ordinul tonelor pe parcursul unui an. Din cauza asta, trebuie sa apelezi la mai multi, si de aici pot aparea probleme. „De astfel de produse ne putem ocupa si noi. si spun ca e mai rentabil nu din punctul de vedere al costurilor, ci din cel al calitatii”, declara Catalin Macu. Reteaua de restaurante va continua sa se extinda tot dupa aceleasi principii ca pana acum, in 2004 actionarii sperand sa deschida alte doua noi locatii. „Din totdeauna ne-am dorit ca „La Mama” sa fie un brand national si sa ne extindem in orasele mari din Romania. Pentru asta vom dezvolta un sistem de franciza pe care speram sa il punem la punct pana in anul 2005″, incheie Catalin Macu.
