Textul Legii insolvenţei persoanelor fizice asigură un echilibru între creditori şi debitorii de bună credinţă, fără a fi un act normativ populist, a afirmat, joi, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Liviu Stancu, într-o conferinţă de specialitate.
"A fost o teamă uriaşă când a debutat actul normativ că acest document se va transforma într-o formulă populistă în care un grup social imens îşi va vedea instantaneu rezolvate problemele cu creditorii. Textul legii satisface toate solicitările, atât ale celor care sunt în situaţii dificile, dar şi ale creditorilor care, absolut normal, doresc recuperarea creanţelor pe care le au. Impactul social al Legii insolvenţei persoanelor fizice poate fi mai mare decât cel al persoanelor juridice, nu neapărat ca o consistenţă materială, dar mă refer la ceea ce înseamnă societatea românească de ordin curent, al nevoilor familiale. Presiunea a fost destul de mare în realizarea textului de lege', a apreciat reprezentantul Ministerului Justiţiei, într-o conferinţă privind insolvenţa persoanelor fizice.
Redresarea financiară a debitorilor şi implicaţiile asupra drepturilor creditorilor au fost analizate într-o conferinţă cu tema "Insolvenţa persoanelor fizice".
"În legătură cu acest text de lege nu s-au făcut studii de impact într-un mod foarte serios şi sperăm ca acest fapt să nu genereze probleme. Impactul în zona de costuri, în zona de necesar de personal, în zona de aplicaţie în instanţele de judecată nu a fost făcută. Până la intrarea în vigoare a legii, Ministerul Justiţiei trebuie să îşi evalueze potenţialul de răspuns la ceea ce va însemna fenomenul în cadrul instanţelor de judecată. Tribunalele sunt deja antrenate, probleme pot să apară la judecătorii unde magistraţii vor trebui să răspundă rapid fără a avea o jurisprudenţă în spate', a spus Stancu.
Până la intrarea în vigoare a legii mai sunt şase luni, iar normele trebuie finalizate în mai puţin de două luni, perioadă în care participanţii la procedura insolvenţei persoanelor fizice trebuie să se implice pentru a asigura punerea în aplicare în mod corespunzător, precizează organizatorii conferinţei.
"În textul legii am introdus, ca un aşa numit tampon, Comisia de insolvenţă, o comisie administrativă, care să determine mai multe efecte precum descărcarea activităţii de insolvenţă în afara instanţei, o procedură mult mai elastică, mai flexibilă pentru părţile angrenate şi care să dovedească, în final, buna sau reaua credinţă a debitorului. Noi mizăm pe buna credinţa a debitorului şi am vrut să nu ducem aceste probleme în faţa instanţei care, prin esenţă, este un loc conflictual", a adăugat el.
Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 26 iunie şi va intra în vigoare la şase luni de la publicare, respectiv pe 26 decembrie 2015.
Potrivit legii menţionate, în situaţia în care datornicul consideră că se află în insolvenţă (deoarece nu dispune de lichidităţi pentru plata datoriilor scadente – starea de insolvenţă poate fi luată în considerare dacă termenul de plată a datoriilor a fost depăşit cu mai mult de 90 zile), dar situaţia financiară a acestuia nu este iremediabil compromisă, poate cere Comisiei de Insolvenţă deschiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, care este o procedură administrativă şi nu judiciară. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie să totalizeze 15 salarii minime pe economie.
Reprezentanţii practicienilor în insolvenţă spun că legea privind insolvenţa persoanelor fizice nu are în spate un studiu de impact care să poată estima numărul procedurilor ce vor fi deschise.
SURSA: Agerpres