România stă pe un butoi cu pulbere. Nimeni nu mai știe dacă ne aflăm sau nu în stare de alertă. Guvernul a trimis prelungirea la Parlament, dar numai ca informare, nu și la vot, spe aprobare.
CCR se implică în scandalul momentului
În tot acest timp, Curtea Constituţională a decis să judece mai repede sesizarea Avocatului Poporului cu privire la Legea 55/2020, act normativ care reglementează starea de alertă.
„Referitor la exceptia de neconstituționalitate a disp. art. 4 alin. (3) și (4), art. 65 lit. s), ș),art. 66 lit. a), b) și c) și art. 67 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Plenul Curtii Constitutionale a hotarat azi preschimbarea termenului de judecata din 9 iulie in 25 iunie”, informează CCR.
Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate referitoare la câteva articole din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile menționate sunt neconstituționale, întrucât prin aprobarea de către Parlament a unei hotărâri a Guvernului de instituire a stării de alertă se aduce atingere principiului separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție, deoarece o asemenea intervenție a puterii legiuitoare în activitatea puterii executive nu are o consacrare constituțională.
Prin intervenția legislativă a art. 4 alin. (3) și (4) din Legea nr. 55/2020, Parlamentul a eliminat hotărârea de Guvern privind instituirea stării de alertă din sfera actelor administrative normative supuse controlului judecătoresc în contencios administrativ, incluzând-o în sfera excepțiilor reglementate de art. 126 alin. (6) din Constituție, și anume actele care vizează raporturile cu Parlamentul.
De asemenea, critica de neconstituționalitate se referă și la nesocotirea dispozițiilor constituționale ce reglementează raporturile Parlamentului cu Guvernul.
Avocatul Poporului consideră că prin introducerea unei noi forme de control parlamentar asupra actelor Guvernului, Parlamentul a convertit natura juridică tradițională de act administrativ normativ a hotărârii de Guvern într-un document politic ce vizează exclusiv raportul constituțional dintre Parlament și Guvern.
O altă critică de neconstituționalitate se referă la trimiterile din cuprinsul legii la norme legale inexistente în fondul activ al legislației (art. 65, art. 66, art. 67).
Astfel, prevederile adoptate în acest mod, și anume prin trimitere la norme legale inexistente, aduc atingere dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, în privința clarității și previzibilității legii.
