Portul Constanța poate deveni un jucător important în Marea Neagră, o spune președintele Camerei de Comerț, Mihai Daraban, pe fondul războiului din Ucraina. Acesta mai spune că acest conflict armat poate fi o oportunitate pentru țara noastră.
Războiul din Ucraina este o oportunitate pentru România, spune președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, adăugând că țara noastră poate face din Constanța cel mai mare și mai profitabil port la Marea Neagră.
Mihai Daraban a mai spus că România că lipsa autostrăzii sau a căii ferate directe dinspre estul țării către vestul României poate fi suplinită prin investiția în noi dane ale Portului Constanța.
”Avem carențe în infrastructură la nivel național. Încă nu avem autostrada est-vest, nu mai e un secret pentru nimeni. Pe calea ferată, un tren de marfă tranzitează România în 5 zile de la est la vest. Mai avem și trenurile de pasageri care dau peste cap timpii celor de marfă. La Dunăre, suferim de lipsă de dragaj, de lipsă de predictibilitate, căci nu știm cum se pot schimba condițiile meteo și nu ai cum să ghicești în cât timp ajungi la Budapestea sau Viena”, spune președintele Camerei de Comerț și Industrie a României.
Portul Constanța este unic
Mihai Daraban a mai spus că Portul Constanța este unic și că nu există alte porturi pe care România să se bazeze. De asemenea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României mai spune că Marea Neagră nu este o mare de tranzit, ci este o mare cu țări riverane sărace economic.
”În tot acest peisaj al infrasturcturii, Portul Constanța este unic. Nu avem alte porturi pe care să ne bazăm. Înainte de război trebuia să fim conștienți că Marea Neagră nu e un Rai, ci o mare de bypass, ca buzunarul mic de la jeanși. Nu este o mare de traznit și este cu țări riverane sărace economic. Bulgaria are un PIB de 69 de miliarde de dolari, România 248 de miliarde de dolari, Ucraina, înainte de război, 155 de miliarde de dolari, Rusia 1.483 de milirde de dolari și Georgia 15,8 miliarde de dolari PIB. Turcia o scot din ecuație, pentru că ei dacă vor comerț internațional nu descarcă în Marea Neagră, ci în Marea Marmara, via Mediterană. Ei sunt un pion geostrategic, dar nu și unul economic. Totuși, și Turcia trebuie să fie atentă, pentru că dacă tot face presiuni, își pierde clienții. De exemplu, dacă nu ai minim 60.000 de cutii de banane, nava nu intră în Marea Neagră, ci lasă transportul pe undeva prin Europa, iar de acolo te descurci”, mai spune acesta.
Portul Constanța poate deveni cel mai mare jucător din Marea Neagră
Pe de altă parte, președintele Camerei de Comerț mai spune că războiul din Ucraina este o oportunitate pentru România pentru a transforma Portul Constanța în cel mai mare jucător din Marea Neagră.
”Avem, din păcate, cu acest război, oportunitatea de a deveni cel mai mare jucător la Marea Neagră. Dacă se termină mâine războiul, Ucraina are nevoie de cel puțin 5 ani de zile pentru reconstrucția porturilor. Dacă rușii înving, Ucraina rusă nu va fi ajutată de nimeni. Aș decreta zona Dobrogei sub stare de urgență. Adică să trecem legea achizițiilor publice și să luăm măsuri concrete. Să profităm de razboi. De exemplu, în Portul Constanța avem danele Insula, Mol 3 și Mol 4. Trebuie să avem mai multă suprafață cu ieșire la apă, iar asta nu o poate face decât statul. Statul trebuie să acorde aceste permietre unor investatori. Nu e timp de pierdut. Dacă intrăm iar în stufoșenia legilsației, nu mai rezolvăm nimic”, a mai spus Daraban.
Ar trebui decretată stare de urgență în Dobrogea
Totuși, președintele Camerei de Comerț este de părere că autoritățile trebuie să decreteze stare de urgență în Doborgea, având în vedere că este zona cea mai expusă la conflictul din Ucraina și că e nevoie de investiții cât mai rapide care să scoată România din influența conflictului.
„Cred că Doborgea, așa cum e ea situată, cu Insula Șerpilor la 40 de kilometri, cu Brațul Chilia care ne delimitează de Ucraina, cu minele care plutesc în derivă prin Mare Neagră, ar trebui să fie în stare de urgență. Măcar în Dobrogea se poate decreta, ca să ne facă să câștigăm timp.”