Ungaria a votat miercuri prelungirea cu şase luni a stării de urgenţă, din cauza războiului din Ucraina. Publicația EFE amintește că țara se află în această situație din anul 2016, din diferite motive.
Ungaria a prelungit starea de urgență
Decizia a fost luată miercuri, 10 aprilie, de către parlamentul de la Budapesta. Potrivit sursei menționate, documentul a fost adoptat de cu 135 de voturi „pentru” şi 47 „împotrivă”.
Măsura îi permite premierului Viktor Orban să guverneze prin decrete, fără acordul parlamentului, în toate chestiunile pe care le consideră ca având legătură cu războiul şi cu situaţia umanitară rezultată din acesta.
„În faţa conflictului armat şi a catastrofei umanitare din Ucraina, precum şi a repercusiunilor acesteia în Ungaria, mai ales în ceea ce priveşte azilul, economia şi energia, este justificată prelungirea stării de urgenţă”, arată documentul adoptat recent.
Majoritatea parlamentară a formaţiunii Fidesz a prelungit această stare de urgenţă instituită iniţial în anul 2016. Inițial, decizia a fost luată din cauza valului de migranți.
Ulterior, a urmat pandemia de COVID-19. Din mai 2022 şi până în momentul de față este în vigoare din cauza invaziei din Ucraina.
Amintim că Elveția va găzdui o conferință pentru pacea din Ucraina, în zilele de 15-16 iunie. Guvernul a confirmat miercuri, 10 aprilie, acest lucru și a subliniat că evenimentul va dura două zile.
Totuși, Rusia a transmis că nu va participa. În opinia autorităților de la Moscova, Elveţia şi-a pierdut statutul de ţară neutră.
Viktor Orban este de părere că Uniunea Europeană trebuie să fie reparată
În altă ordine de idei, Viktor Orban nu intenționează să renunțe la Uniunea Europeană. El dorește să o transforme din interior. Astfel, a alocat fonduri și eforturi considerabile în Bruxelles pentru a-și spori influența în cadrul negocierilor UE.
De asemenea, se pregătește pentru a prelua președinția Consiliului UE din iulie 2024. Ungaria percepe următoarele luni ca fiind esențiale.
În alegerile programate pentru iunie 2024, cetățenii statelor UE vor alege cei 720 de membri ai Parlamentului European. Astfel, va urma o reconfigurare semnificativă la nivelul conducerii UE.
Ultimele sondaje de opinie indică faptul că partidele populiste și grupările naționaliste sunt în creștere în PE. La polul opus, partidele tradiționale de centru și de stânga pierd teren.
