Scopul proiectului de metrou Starline este de a transforma infrastructura actuală, considerată „fragmentată și ineficientă” de către think tank, într-o rețea rapidă și integrată. Un alt obiectiv ar fi ca noul sistem să rivalizeze cu transportul aerian.
Stațiile de metrou Starline ar urma să fie construite în apropierea orașelor mari
În prezent, călătoriile transfrontaliere cu trenul sunt lente și complicate, deși există o cerere mare pentru un sistem mai accesibil. Uniunea Europeană lucrează deja la Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), dar 21st Europe susține că aceasta nu este suficient de ambițioasă.
„Un sistem feroviar cu adevărat integrat nu mai este doar o chestiune de comoditate; este o necesitate strategică pentru reziliența Europei în secolul 21”, afirmă think tank-ul, conform Euronews.
Think tank-ul subliniază că un design unificat este esențial pentru un sistem eficient, astfel încât gările, trenurile și experiența călătoriei să fie armonizate.
Va acoperi o distanță de 22.000 de kilometri
Starline va acoperi o distanță de 22.000 de kilometri și va permite trenurilor să circule cu viteze între 300 și 400 km/h. Acest lucru ar reduce semnificativ timpii de călătorie: un drum de la Helsinki la Berlin ar dura aproximativ cinci ore, iar o călătorie de la Kiev la Berlin, care în prezent necesită o noapte întreagă, ar deveni o conexiune directă și rapidă. De asemenea, ruta Milano-München ar fi transformată într-o legătură de mare viteză între două centre economice importante.
„Conceput ca un sistem de metrou, [Starline] schimbă modul în care europenii își percep propriul continent – nu ca o colecție de capitale îndepărtate, ci ca o rețea unică, care se mișcă rapid, în care fiecare conexiune, indiferent dacă este pentru oameni sau mărfuri, este ușor accesibilă.”
Trenurile Starline vor fi ușor de recunoscut datorită designului lor albastru intens și vor renunța la sistemul tradițional de clase, în favoarea unor compartimente adaptate nevoilor călătorilor: zone de liniște pentru muncă, spații pentru familii și alte facilități. Stațiile ar urma să fie construite în apropierea orașelor mari și ar urma să fie integrate cu rețelele de transport urban, având în același timp și funcții culturale, cum ar fi restaurante, săli de concerte și spații comerciale.
„De la epoca de aur a trenurilor de noapte până la cei peste 400.000 de utilizatori Interrail de astăzi, dorința pentru călătorii deschise și accesibile este clară. Cu toate acestea, în ciuda cererii publice, călătoriile transfrontaliere rămân fragmentate, lente și costisitoare”, spune think tank-ul.
Starline este gândit și ca o soluție ecologică. Trenurile de mare viteză produc cu până la 90% mai puțin CO₂ pe călătorie decât avioanele, scoate în evidență think tank-ul. Franța și Austria au început deja să limiteze zborurile pe distanțe scurte în favoarea trenurilor, dar o schimbare reală ar necesita o abordare la nivel european.
„De la Kiev la Berlin, din punct de vedere istoric o călătorie peste noapte, devine o conexiune previzibilă, fără întreruperi. De la Milano la München, o rută lentă și întortocheată astăzi, se transformă într-o legătură de înaltă frecvență între centrele economice majore”, spune think tank-ul.
21st Europe propune ca Starline să fie finanțat din fonduri publice
21st Europe propune ca Starline să fie finanțat din fonduri publice și gestionat de companiile feroviare naționale sub un model de franciză. Proiectul ar urma să fie supravegheat de o nouă Autoritate Feroviară Europeană (ERA), care ar asigura coordonarea, interoperabilitatea și extinderea rețelei pe termen lung.
Pentru ca sistemul să funcționeze eficient, ar fi necesare acorduri de muncă armonizate, standarde tehnice unitare și reglementări de siguranță comune. Personalul feroviar ar urma să fie instruit conform unui cadru european unificat, astfel încât trenurile să opereze la aceleași standarde, indiferent de țara în care se află.
