2007-2009, cat si in ceea ce priveste cotele negociate”, spune ministrul Vasile Puscas, negociator-sef al Romaniei cu Uniunea Europeana. In zona producatorilor agricoli, optimismul este mult temperat. Cotele de productie negociate sunt mai mult decat poate agricultura duce la ora actuala, iar fondurile europene nu pot fi accesate in orice conditii. Eurobarometrul Rural realizat de Fundatia pentru o Societate Deschisa arata ca peste de 44% din populatia din mediul rural crede ca nu suntem pregatiti sa facem fata standardelor europene. Procesatorii din industria agroalimentara au aceeasi stare de spirit. Ii despart trei ani de zile de confruntarea cu Piata Unica Europeana, dar ca nivel de dezvoltare si productivitate a muncii, distanta este de douazeci de ani. Perceptia individuala subiectiva este confirmata de cel mai recent studiu al Institutului European din Romania privind impactul aderarii la UE asupra sectorului agricol din Romania. Fermele romanesti sunt de fapt milioane de parcele individuale, fermierii sunt batrani si lipsiti de mijloacele necesare practicarii agriculturii intensive, piata funciara este moarta, infrastructura este la pamant. Aceasta este linia de la care luam startul catre Piata Agricola Europeana, dominata de tari in cautare de piete de desfacere, profil in care ne incadram perfect.
De la agricultura socialista de tip intensiv la agricultura medievala capitalista
In Romania, fermele individuale exploateaza 70% din suprafata agricola. Ca numar sunt 4,2 milioane, suprafata medie individuala este de 2,5 ha, iar muncile agricole desfasurate in cadrul lor sunt efectuate cu o inzestrare tehnologica de ev mediu – cal si plug. Comparativ, in Uniunea Europeana media suprafetei agricole exploatate este de 18,7 ha (2000). In Franta, exploatatiile agricole au, in medie, 42 ha, in Germania 37 ha, iar in Regatul Unit 68 ha. Fragmentarea excesiva a exploatarii fondului funciar este specifica si celorlalte tari central si est-europene. Aproximativ 97% din numarul total de 9,183 milioane exploatatii agricole din cele zece tari care au aderat recent la UE au o suprafata medie sub 20 ha, 82% fiind mai mici de 5 ha.
„Fermierul” roman este batran, sarac si munceste In ograda proprie
Spaniei i-au trebuit 15 ani pentru a schimba structura populatiei rurale dintr-una axata preponderent pe agricultura de subzistenta, intr-una axata pe servicii. Dificil de prognozat cate decenii ne sunt noua necesare avand in vedere ca:
* cea mai mare parte a populatiei ocupate in agricultura o reprezinta lucratorii familiali in gospodariile proprii, statut caracterizat printr-un grad ridicat de fragilitate a veniturilor si o dimensiune derizorie a acestora. Ponderea lor in populatia ocupata in mediul rural a crescut de la 3,4% (1992) la 32,4% in 2002, in timp ce ponderea membrilor societatilor agricole s-a redus de la 5,3%, la 0,3%.
* la 1.000 de persoane cu varsta de munca (15-64 ani) revin 602 persoane in afara varstei de munca, din care 290 au peste 65 de ani.
infrastructura satului romanesc este la nivelul anilor 50
Retele de drumuriLa nivelul anului 2001, numai 10,1% din drumurile judetene si comunale erau modernizate si 29,2% erau realizate cu imbracaminte usoara rutiera. Aceste constrangeri isi pun amprenta asupra evolutiei infrastructurii de colectare, transport esentiala in cazul produselor agricole perisabile si, implicit, asupra accesului pe piata al producatorilor agricoli. Retele de comunicatiiSistemul de comunicatii este ineficient, reduce oportunitatile de afaceri in zona (turism rural, activitati artizanale) si diminueaza posibilitatile de informare rapida privind evolutia pietelor (in 2001, o unitate de posta si telefonie deservea in medie doua localitati rurale, pe o suprafata de 100 kmp fiind amplasate in medie 4 de astfel de unitati).Infrastructura specifica gospodariilor populatieitaranul roman se incalzeste la soba (97,98 % din total) si nu are acces la reteaua publica de alimentare cu apa. 68% din populatie beneficiaza de alimentare cu apa din reteaua publica, din care 92% provin din mediul urban si 33% din cel rural. La serviciile de canalizare publica au acces doar 11,2% din locuitorii din mediul rural.
Scenariu optimist
Romania in topul primelor 10 puteri agricole europenePotentialul agricol este semnificativ, dar nu este exploatat la nivel optim. Cu 14,8 milioane ha teren agricol (62,2% din total), Romania este pe locul al doilea dupa Polonia in cadrul tarilor central si est-europene. Dupa aderare, in 2007, ar putea ocupa locul sapte in UE-27, dupa Franta, Spania, Polonia, Germania, Italia si Anglia, cu o pondere de 8% in totalul suprafetei agricole utilizate.
Afaceri Europene
* Politicienii de cariera au motive serioase de ingrijorare. Staruri din lumea sportului, dive porno, laureati ai premiilor Nobel, chiar si cobai umani protagonisti ai experimentului mediatic Big Brother au candidat pentru Parlamentul European. Dolly Buster, o blonda destul de obosita astazi, dar in mare voga in anii 90, a facut cariera ca vedeta porno. Vine din Cehia, dar este cunoscuta in mai toata regiunea, notorietatea ei fiind mai mare decat a premierului tarii sale de origine. Mizand pe acest atu, Dolly a intrat in politica. Ea conduce partidul Initiativa Independenta si candideaza pentru Parlamentul European. Slovacia vine si ea cu o oferta electorala inedita: o legenda a hocheiului autohton – Peter Stasny. Astronautii vor si ei sa faca politica la cel mai inalt nivel, cehul Vladimir Remek candidand alaturi de polonezul Miroslaw Hermaszewski. Toata aceasta adunatura pestrita, fara nici o legatura cu politica, are sanse de reusita. Populatia tarilor membre ale Uniunii Europene, chemata la urne saptamana aceasta, voteaza personajele cunoscute. Intre un politician obscur si o dama prezenta in toate revistele pentru adulti, europeanul bifeaza dama. Ca dovada, un participant polonez la emisiunea Big Brother, individ care s-a remarcat prin violenta si coloritul limbajului, a candidat si a castigat un loc de independent in Seimul polonez. Concetatenii sai l-au votat pentru ca il cunosteau, nu pentru ca experienta si pregatirea l-ar fi calificat pentru politica.
* tarile Eurolandului au o problema mai putin obisnuita: criza maruntisului. Monedele de un eurocent, doi eurocenti si cinci eurocenti dispar din circulatie intr-un ritm mai mare decat cel al emisiunii. De vina este obiceiul cetatenilor celor 12 state din zona euro de a arunca sau a pastra in buzunare, cutii si cutiute maruntisul lipsit de valoare. Guvernele acestor tari incearca sa stabileasca o strategie comuna pentru cointeresarea italienilor, belgienilor, francezilor, germanilor, olandezilor, luxemburghezilor, austriecilor, finlandezilor, spaniolilor, portughezilor, irlandezilor si grecilor de a reintroduce in circulatie banutii primiti rest la supermarketuri si benzinarii.
* Institutul European din Romania a definitivat o noua serie de studii privind impactul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. Instrument util in primul rand celor pusi in situatia de a lua decizii de politica economica si sociala, cele 12 studii de impact radiografiaza domenii sensibile: legislatie, agricultura, ajutoare de stat, politica monetara, faliment, politica de securitate si aparare, migratie, mediu, asigurari sociale.
