De ce este important? Procesele industriale sunt responsabile de 9,1% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE, iar gestionarea deșeurilor de încă 3,3%. Ce face mai exact Cycleup? Ajută afacerile și face ca deșeurile cuiva să devină aur în mâinile altcuiva. Compania dezvoltă o platformă digitală de tipul business to business pentru producători și procesatori din diferite industrii. Și totul se bazează pe principiile economiei circulare, conform Infofinanciar .
Spirit de antreprenor
Se spune că tinerii sunt viitorul, iar în acest caz, este extrem de adevărat. Cycleup are în spate o echipă de tineri care este gata să schimbe sistemul actual și să vină cu soluții ce ar urma să revoluționeze lumea afacerilor. Vladimir Ticiu, co-fondatorul afacerii, este student la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din Timișoara. De asemenea, a avut ocazia să studieze un an în Paris cu o bursă Erasmus.
La doar 20 de ani, Vladimir este implicat în activități antreprenoriale, lucrând cu un angel investment network și participând la un pre-accelerator pentru startup-uri din domeniul biologiei sintetice. Această experiență i-a permis să colaboreze cu antreprenori experimentați și să învețe mai multe despre dezvoltarea afacerilor.
„Am avut ocazia de a lucra cu antreprenori, cu oameni care au o experiență vastă în domeniu și am reușit să învăț extrem de multe lucruri”, a spus Vladimir Ticiu.
Pasiunea pentru această lume a antreprenoriatului a pornit din copilărie. Tatăl său organiza evenimente în zona de tech și în toată această arie a start-up-urilor.
„Când eram mic, observam mai mult, încercam să înțeleg ce se întâmplă acolo, să văd ce fac oamenii aceia. Cred că pentru mine a fost cumva ceva normal să ajung să lucrez și eu cu startup-urile, deoarece am înțeles că este vorba de ceva care ajută lumea să devină un loc mai bun”, a adăugat tânărul antreprenor.
Povestea Cycleup
Povestea afacerii Cycleup a pornit la începutul lunii iunie în cadrul unei competiții, Climathon Timișoara 2024. Un grup de cinci tineri a dorit să vină cu o soluție pentru a reduce cantitatea de deșeuri din Timișoara. Din echipă mai fac parte oameni cu experiențe diverse. Alin Neag este student la Facultatea de Inginerie și Tehnologii Aplicate din Timișoara și antreprenor local cu mai multe inițiative în zona de food, aducând elemente de sustenabilitate în fiecare proiect în care a fost implicat, din dorința de a contribui la tranziția către un viitor mai verde.
Cristina Lisețchi lucrează în zona sustenabilității sistemelor alimentare, în principal pentru prevenția risipei și a deșeurilor alimentare, ca funcționar public în Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară a Comisiei Europene, iar Andreea Olteanu este studentă la Marketing, la Universitatea de Vest din Timișoara. Alexis Neda are 20 de ani de experiență în zona industrială (ca tehnician Mecatronist/Automatizări), iar Vlad Balașa este Oracle Database Administrator.
Astfel, aceștia au ajuns la sistemul de economie circulară în care deșeurile unui producător ar putea deveni materie primă pentru altcineva.
„Sunt o grămadă de producători în județ care nu știu ce să facă cu deșeurile și produsele secundare și astfel le aruncă la gunoi. De exemplu, zațul de cafea, care ajunge la gunoi, ar putea fi folosit în industria cosmetică pentru scrab-uri. Sau ne putem gândi la fabrica de bere din Timișoara, care produce o cantitate foarte mare de drojdie care poate fi folosită în panificație” a explicat Vladimir.
Platformă digitală pentru producători
Astfel, tinerii vor să ajute afacerile să implementeze acest sistem prin realizarea unei platforme digitale pentru producători.
„Sunt o grămadă produse secundare care pur și simplu nu sunt valorificate. Noi credem că, prin crearea unei comunități și a unui cerc de producători care să poată să împartă soluții noi și bineînțeles produse noi, putem să devenim mai eficienți din punct de vedere economic, ecologic și sustenabil”, a adăugat co-fondatorul afacerii.
Odată ajunși pe platformă, producătorii și procesatorii vor avea parte de îndrumare pentru a ajunge în contact cu persoanele potrivite.
„Noi vom face maparea, pentru a înțelege ce fel de deșeuri sunt produse în fiecare județ al țării. Ulterior, cu ajutorul research-ului, să vedem cum putem ajuta producătorii să-și valorifice deșeurile secundare pe care ar urma să le arunce. Odată ce intră în cercul nostru și au acces la consultanță, pot găsi un partener care să preia respectivul deșeu și să le ofere o nouă utilizare și funcționalitate”, a spus Vladimir.
Beneficii financiare pentru producători
Business-ul este încă la început și se află momentan în stadiul de dezvoltare. În urma câștigării Climathon Timișoara, tinerii au primit o finanțare de 5.000 de euro. Aceștia au în plan și atragerea de investiții pe viitor. Vladimir a explicat că o frică a sa cu privire la acest proiect ține de întâmpinarea unor obstacole. Mai exact, o reticență din partea producătorilor români.
Totuși, modelul de economie circulară, pe lângă beneficiile de mediu, vine cu un mare avantaj: factorul economic. Business-urile vor obține sume de bani pe deșeurile care sunt pur și simplu aruncate la gunoi. De asemenea, vor fi reduse costurile de gestionare a deșeurilor. Iar de cealaltă parte, cumpărătorii se vor bucura de materie primă mai ieftină pentru producție.
„Când vine vorba de producție, ne gândim la costuri și cum să le facem mai reduse. Putem, practic, să dăm o nouă viață unui lucru la care noi nu ne-am fi gândit. Trebuie să luăm în calcul și inovarea, să luăm în calcul modalități noi de a lucra și de a exista pe piață. Economia circulară presupune foarte multe sinergii, foarte multe colaborări cu alți producători. Ne ajutăm unul pe altul, ne ajutăm reciproc. Pe de altă parte, este și factorul de mediu și sustenabilitate de care lumea este din ce în ce mai interesată”, a povestit co-fondatorul Cycleup.
Necesitatea de reducere a deșeurilor
Acest sistem va avea un impact mai ales în cazul marilor jucători din diferite piețe. Prin utilizarea deșeurilor s-ar putea realiza o reducere importantă a cheltuielilor.
„Poți să îți reduci cheltuielile și să-ți procuri materie primă mult mai ieftin. Acest lucru cred că poate să facă diferența între o companie, de exemplu, care este pe zero și o companie profitabilă. Afacerile mici au doar câteva pubele. Dacă ne gândim la producătorii mai mari, cred că vorbim de zeci de tone de deșeuri. Nu este nici ușor și nici ieftin să te debarasezi de produsele secundare. Și, practic, prin platformă, obțin bani, își reduc cantitatea de deșeuri produse, iar acestea ajung ca materie primă la altcineva”, a explicat Vladimir Ticiu.
Acest sistem este extrem de profitabil, mai ales că producătorii se vor confrunta cu noi reguli.
„Există target-uri de sustenabilitate. Până în 2027, producătorii trebuie să își reducă cu 10% cantitatea de deșeuri produsă. Cred că, dacă și-ar valorifica produsele secundare așa cum trebuie, ar trece acest prag de 10% fără probleme”, a adăugat tânărul antreprenor. Platforma ar urma să fie disponibilă la începutul anului 2025.
