Startup-urile cer un fond european cu capitaluri de 100 de miliarde de euro

Apelul lor vine într-o conjunctură favorabilă, întrucât UE schimbă direcția și, în loc să încerce doar să limiteze puterea giganților tehnologici americani, impunându-le reglementări, se îndreaptă spre căutarea de oportunități pe piața internă pentru a-și reduce dependența de tehnologia americană și asiatică.

Inițiativa vine din partea a aproximativ 35 de startup-uri europene, inclusiv Blablacar, FacilityLive și Cabify, ai căror lideri îşi prezintă ideile printr-o scrisoare adresată pe 31 martie comisarului pentru cercetare și inovare Mariya Gabriel. La întâlnirea cu ea au participat și șefii Adyen NV, Collibra S.A. și Supercell. Scopul inițiativei este în primul rând să sprijine și să dezvolte companii puternice de tehnologie din Europa, deoarece Bătrânul Continent a rămas în urmă în acest domeniu și niciunul dintre giganții mondiali ai tehnologiei nu este european. Giganții tehnologici sunt, în primul rând, companii americane sau chineze, a căror dimensiune și putere economică sunt de așa natură încât le permit să achiziţioneze cu ușurință orice concurent care apare pe piața mondială, notează Kathimerini.

Pe scurt, giganţii își pot menține sau chiar își pot consolida în continuare controlul global asupra industriei și tehnologiei digitale. Acesta este principalul argument al startup-urilor europene în cererea lor scrisă adresată comisarului. După cum se subliniază, „situația actuală prezintă riscuri pentru dezvoltarea, locurile de muncă, dar și pentru influența Europei în domeniile cheie de importanță strategică”.

Posibilitatea ca unii fondatori ai fondului să își investească în averea lor personală

Propunerea lor prevede finanțarea unui fond de investiții de către sectoarele privat și public, lăsând în același timp deschisă posibilitatea ca unii dintre fondatorii fondului să își investească averea lor personală. Fondatorii startup-urilor care propun fondul de investiții fac apel la UE să adopte politici care să sprijine tranziția către o economie ecologică și să acorde prioritate tehnologiei digitale în domeniile sănătății, educației și tehnologiilor experimentale. Mai presus de toate, însă, cer ajutorul pentru a face ca startup-urile tehnologice din Europa să devină actori globali.

Realitatea este că puținele startup-uri de succes create în Europa au fost de multe ori obligate să se orienteze spre Statele Unite pentru expansiunea lor. În 2018, Spotify Technology, de exemplu, cu sediul la Stockholm, a ales să se listeze pe bursa din New York. În mod similar, Booking.com, fondată în Olanda, a fost achiziționată ulterior de o companie americană numită acum Booking Holdings Inc.

Compania de software UiPath a fost fondată în România, dar are acum sediul în New York și săptămâna trecută a depus cererea de listare la bursa din New York. Ideea unui fond paneuropean de investiții pentru a sprijini industriile importante din punct de vedere strategic în următorii ani a fost deja discutată de oficialii europeni încă dinainte de pandemia care a schimbat dramatic prioritățile.

În acest scop, UE a început să investească în start-up-uri care operează în tehnologii de vârf și realizări științifice de succes, precum și în inginerie. Aceste investiții sunt realizate printr-un fond de investiții cu un capital inițial de 3 miliarde de euro. În același timp, UE a pus bazele dezvoltării și producerii celor mai avansate microprocesoare până în 2030. De la întâlnirea din 31 martie se aşteaptă demararea unei noi politici a UE, mai ales că este un moment în care se caută o abordare mai hotărâtă pentru apărarea intereselor financiare, decizând pentru prima dată să nu se mai limiteze doar la asigurarea concurenței și la reducerea barierelor în calea comerțului.

Sursă foto: Dreamstime