Prin redirecţionarea fluxului de mărfuri din Asia înspre Europa Centrală şi de Est prin portul Constanţa, statele europene ar putea economisi, în medie, 74 mil. euro anual pentru următorii zece ani, conform unui studiu realizat de European Gateways Platform (EGP), un parteneriat public privat dintre guvernul olandez şi companiile româno-olandeze active în domeniul infrastructurii şi logisticii.
Câştigurile survin din reducerea costurilor externe, în care sunt incluse şi emisiile de carbon.
Volumul de mărfuri prognozat pentru 2020 este de 1,47 milioane TEU (Twenty-foot equivalent unit – unitate de măsură utilizată în transportul containerelor), adică în jur de 10% din volumul total de mărfuri destinat Europei Centrale şi de Est.
Luând în considerare poziţia strategică a României şi a portului Constanţa, acest volum trebuie considerat că fiind nivelul minim realizabil. Potrivit experţilor EGP, costurile logistice totale de debarcare pentru produsele care trebuie să fie distribuite în Europa Centrală şi de Est indică faptul că România are un avantaj competitiv faţă de alte porturi, cum ar fi Portul Koper din Slovenia. În prezent, marfa din Asia destinată Europei Centrale şi de Est îşi face intrarea, în principal, prin porturile din Hamburg, Rotterdam şi Antwerp.
"Portul Constanţa trebuie să îşi maximizeze eficienţa, cu scopul de a-şi menţine şi dezvolta poziţia să competitivă. Toate activităţile portuare sunt prognozate să crească, iar cea mai mare creştere se aşteaptă în sectorul containerelor, dezvoltare anticipată odată cu implementarea proiectului European Gateways Platform", consideră Gerard Kuijs, CEO Archicom, companie româno-olandeză specializată în domeniul logisticii şi al lanţurilor de aprovizionare.
Costurile totale de debarcare
Amânarea TVA, o soluţie
Există costuri diferite în funcţie de nivelul de poluare, în conformitate cu standardele Uniunii Europene. În transporturi, costurile totale externe vor creşte. Deoarece emisiile de dioxid de carbon ocupă un loc special în cadrul Acordului de la Kyoto, se consideră că este important să se calculeze, de asemenea, efectele emisiilor de CO2 în cadrul configuraţiilor specifice fiecarul lanţ de aprovizionare. Rezultatele globale sunt semnificative şi reprezintă motive foarte puternice pentru Europa să accelereze investiţiile în infrastructura, în România.
Specialiştii Archicom, consideră că România poate atrage până în 2025 un volum de mărfuri de aproximativ 2,1 milioane TEU, volum de marfă destinat activităţilor comerciale şi de distribuţie, folosind ţara noastră drept hub. Aceste valori fac referire la un nou trafic şi noi activităţi şi nu la activităţile existente. Între anii 2011-2012 volumul de mărfuri preconizat se limitează la 50.000 TEU, cu o majorare de până la aproximativ 400.000 TEU în 2015. Prognoza presupune că măsurile legislative de susţinere care fac referire la comerţ şi logistică sunt puse în aplicare în 2011, cum este cazul amânării TVA-ului, subiect discutat acum de minister.
„Amânarea TVA-ului este o practică comună în cadrul UE şi reprezintă o amânare a plătii nu anularea acesteia. Este o măsură care facilitează comerţul de produse cu destinaţii finale necunoscute. Important este să se asigure că, atunci când se aplică amânarea TVA-ului, companiile nu încearcă să se sustragă de la plata acestuia. Introducerea acestei măsuri legislative va permite întreprinderilor să aleagă ruta Constanţa ca poartă de intrare pe piaţa europeană. România va încasa sume importante provenite din taxele vamale”, a explicat Gerard Kuijs.