La summitul din 8-9 decembrie de la Bruxelles, liderii europeni au convenit să contribuie cu 200 de miliarde de euro la FMI pentru a ajuta ţările cu probleme, 150 de miliarde de euro urmând să vină de la statele din zona euro, iar restul de 50 de miliarde de la ţările care fac parte din UE, dar nu împart moneda unică.
Luni, ţările din zona euro au acceptat să contribuie cu 150 de miliarde de euro la fondul FMI, dar nu au reuşit să ajungă la plafonul total de 200 de miliarde de euro, în contextul în care Marea Britanie a refuzat să contribuie la acest sistem de economisire.
După o conferinţă de trei ore, organizată de Jean-Claude Juncker, prim-ministrul Luxemburgului şi şeful miniştrilor de Finanţe din zona euro, au fost anunţate contribuţiile ţărilor din zona euro, în valoare totală de 150 miliarde de euro.
Germania contribuie cu cea mai mare sumă de bani (41,5 miliarde euro), urmată de Franţa (31,4 miliarde euro), Spania (14,8 miliarde) şi Olanda (13,6 miliarde euro).
Ţările din zona euro care au deja un acord de împrumut cu FMI (Grecia, Irlanda şi Portugalia) nu vor contribui la acest fond, aşa cum nu o vor face nici ţările din UE ajutate de FMI: România, Ungaria şi Letonia. Lituania, încă în "convalescenţă" după criza financiară, şi Bulgaria, cea mai săracă membră a Uniunii Europene, nu vor participa, de asemenea.
Cele 17 ţări care utilizează moneda unică şi-au confirmat determinarea de a "furniza suplimentar suma de 150 miliarde de euro" Fondului Monetar Internaţional "sub formă de credite bilaterale", a anunţat Jean-Claude Juncker.
Marea Britanie a refuzat să contribuie la acest fond special înfiinţat pentru salvarea zonei euro, declarând că îşi va suplimenta cota doar la rezervele generale destinate FMI.
"Marea Britanie a fost întotdeauna dispusă să participe la resursele pentru FMI, dar pentru rolul său la nivel mondial şi ca parte a unui acord global", a subliniat ministrul de finanţe britanic George Osborne.
Premierul britanic David Cameron a spus în Parlament că misiunea FMI este de a "salva ţările, nu monedele" şi că Londra este fericită să contribuie la creşterea rezervelor generale ale FMI, dar nu şi la fondul creat special pentru zona euro.
Refuzul Marii Britanii de a lua parte la acest acord pune presiune asupra altor state, cum ar fi Suedia, Danemarca, Polonia şi Republica Cehă, singurele state care nu fac parte din zona euro şi care pot asigura cele 50 de miliarde de euro.
Praga a anunţat că va contribui cu 3,5 miliarde de euro, Danemarca s-a angajat să contribuie cu 5,5 miliarde, în timp ce ministrul polonez de finanţe a vorbit despre cifra de 6 miliarde de euro. Ministrul de finanţe suedez a refuzat să spună cât de mult poate plăti Stockholm, după ce iniţial s-a vorbit despre suma de 11 miliarde de euro, scrie EUobserver. Aşadar, ar mai fi nevoie de încă aproximativ 24 de miliarde de euro.