Astfel, în cazul în care într-un stat membru se produc sau se prevede producerea unor perturbări pe piaţa forţei de muncă, de natură să ameninţe grav nivelul de trai sau nivelul de ocupare a forţei de muncă într-o anumită regiune sau în cadrul unei profesii, respectivul stat membru informează Comisia şi celelalte state membre cu privire la aceasta şi furnizează acestora toate detaliile pertinente.
Pe baza acestor informaţii, statul membru poate solicita Comisiei să declare suspendarea, totală sau parţială, a aplicării articolelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68 (privitor la libera circulaţie), în vederea normalizării situaţiei din regiunea sau în cadrul profesiei respective. Comisia decide cu privire la domeniul de aplicare şi durata suspendării în termen de cel mult două săptămâni de la primirea acestei solicitări şi notifică decizia sa Consiliului, în termen de două săptămâni de la adoptarea deciziei Comisiei.
De asemenea, la un alt paragraf, Tratatul mai stipulează că un stat membru poate, în cazuri urgente şi excepţionale, să suspende aplicarea articolelor 1-6 din Regulamentul (CEE) nr. 1612/68, adresând ulterior Comisiei o notificare motivată.
Deşi ”clauzele de salvgardare” au apărut în fiecare Tratat de aderare, ele nu au fost activate niciodată până acum.
În prezent, 10 state membre ale UE aplică măsuri tranzitorii în cazul cetăţenilor români şi bulgari pentru protejarea pieţei lor interne a forţei de muncă şi evitarea distorsiunilor pe aceste pieţe. Perioada de tranziţie de cel mult 7 ani (2 plus 3 plus 2 ani) se încheie la 31 decembrie 2013, când toate statele din UE-25 vor trebui să îşi deschidă total pieţele muncii pentru lucrătorii români şi bulgari. Actualmente este în curs a doua fază a perioadei menţionate, fază care se încheie la 31 decembrie 2011.
Sursa: Agerpres
Citiți și: Câți români sunt oficial în Spania
