Douăsprezece state membre ale Uniunii Europene au luat o decizie. Acestea solicită Comisiei Europene să accelereze procesul de stabilire a unor noi ţinte climatice pentru 2030, mai ambiţioase, în perspectiva summitului mondial privind clima din luna noiembrie.
Astfel, executivul comunitar şi-a propus ca obiectiv reducerea cu cel puţin 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană până în 2030 comparativ cu nivelul din 1990, informează marţi Reuters, citată de agerpres.
Cele douăsprezece state sunt Danemarca, Finlanda, Suedia, Spania, Italia, Ţările de Jos, Luxemburg, Austria, Portugalia, Slovenia, Letonia şi Franţa.
Acestea au trimis marţi dimineaţă executivului comunitar o scrisoare în care cer Comisiei să prezinte planul privind ţintele climatice cât mai curând posibil înaintea summitului ONU din noiembrie, astfel încât ţările membre UE să aibă răgazul necesar pentru a conveni obiectivul final.
Discuțiile trebuie să înceapă în iunie
În scrisoarea trimisă se arată că discuţiile dintre ţările membre UE privinţa obiectivul climatic final pentru 2030 trebuie să înceapă cel mai târziu în luna iunie, ceea ce înseamnă că până atunci executivul comunitar ar trebui să prezinte propriile recomandări.
”Dacă faptul că UE se află în prima linie va avea un efect, atunci acest lucru trebuie să se producă înainte de summit, dar mult înainte”, a declarat ministrul danez al mediului Dan Jorgensen.
De asemenea, țările semnatare ale Acordului de la Paris se reunesc în noiembrie, la Glasgow, în cadrul Summitului COP26, unde urmează să se angajeze faţă de ţinte mai ambiţioase privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Jorgensen a precizat că este posibilă încheierea negocierilor dacă planul va fi definitivat până în iunie, însă chiar şi în aceste condiţii calendarul reprezintă o provocare, întrucât programul Comisiei Europene ”nu sugerează o propunere înainte de luna septembrie”.
La 11 decembrie anul trecut, Comisia Europeană a prezentat Pactul ecologic european, o foaie de parcurs menită să asigure durabilitatea economiei europene, prin transformarea provocărilor legate de climă şi de mediu în oportunităţi în toate domeniile de politică şi prin garantarea unei tranziţii care să fie echitabilă pentru toţi şi favorabilă incluziunii tuturor.