Multe state europene cer ca Rusia să fie ținta unor noi sancțiuni, însă deocamdată nu există un consens privind impunerea acestora. Guvernele anumitor țări se tem să nu mărească inflația și prețul energiei, se arată într-o analiză publicată de Politico.eu.
Vajnicii adversari ai Rusiei din Europa constată că apelul lor prin care cer ‘bombardarea’ Rusiei cu noi sancțiuni este întâmpinat cu o tot mai mare reticență.
Ultima propunere, venită de pe flancul estic al UE – care de mai multă vreme își imploră vecinii să adopte o poziție mai dură față de Moscova – este aceea de a le interzice turiștilor ruși intrarea în UE – o tentativă menită să-I rupă pe rușii mai bogați de obișnuitele lor destinații de vacanță.
Dar cum, în această săptămână, miniștrii apărării și cei de externe se adună la Praga pentru o reuniune neoficială, care marchează deschiderea sesiunilor de toamnă ale organizației,, oficialii recunosc că sunt puține șanse ca această inițiativă să fie acceptată, deși ea costă puțin, iar riscurile sunt reduse, ca să nu mai vorbim de alte măsuri mai grave.
În schimb, miniștrii ar urma să ajungă la un acord de principiu în privința îngreunării procesului de obținere a vizelor pentru ruși, făcându-l ceva mai costisitor. Înaintea reuniunii, Germania și Franța au încercat să dea tonul, trimițând capitalelor din UE un document în care susțineau că interzicerea vizelor nu va face decât să îi irite pe ruși, ele invocând totodată niște fisuri între creditorii occidentali și un grup format în principal din guverne aparținând statelor din est.
“Limitându-ne contactele cu reprezentanții regimului și cu autoritățile la domenii de interes vital pentru UE, trebuie ca totodată să ducem o luptă strategică menită să câștige “inimile și gândurile” populației ruse, cel puțin a acelor segmente care încă nu s-au rupt complet de Occident”, subliniază Parisul și Berlinul în documentul examinat și de redacția Politico.
Argumentul i-a adus la exasperare pe cei care pledează pentru interdicții pe scară largă.
Premierul estonian, dna Kaja Kallas, a susținut într-un interviu că restricționarea vizelor turistice reprezintă “ceva ce prejudiciază Rusia”, dar “nu prejudiciază și blocul european”. Ea afirma că decizia este “una de care Rusiei îi este frică “ din cauză că ea are impact asupra elitei.
“Chiar și în statele dictatoriale, cetățenii răspund totuși pentru faptele țării lor“, a adăugat dna premier. “Noi nu putem verifica în totalitate provenința oamenilor care vin”.
Discuțiile au dezvăluit o marjă redusă de manevră, guvernele temându-se de o creștere a inflației și a prețurilor la energie. Disputa ar anticipa totodată o sciziune a dinamicii între capitalele europene în următoarele luni.
“Măsurile cele mai la îndemână au fost adoptate”, a declarat un înalt diplomat european. Astfel încât, deși durii din Est “nu își pierd neapărat” influența, practic, aproape toate opțiunile au fost folosite, iar acum este într-adevăr foarte greu să se găsească niște măsuri eficiente care să nu ne facă nouă un rău și mai mare”, a mai adăugat diplomatul.
Dezbaterea așteptată
Conturul exact al dezbaterilor din această săptămână pe tema restricției vizelor e încă în curs de formare.
Potrivit declarațiilor mai multor persoane la curent cu subiectul, miniștrii țărilor care sprijină o interdicție mai mare a vizelor urmează să se întâlnească înaintea reuniunii de la Praga a celor 27. Doi diplomați ai UE au declarat că nu pot spune exact cât de agresiv și-ar susține această coaliție poziția pe parcursul săptămânii.
“Personal, consider că este foarte iritant faptul că turiștii ruși își pot petrece vacanța în Europa în timp ce orașele ucrainene sunt bombardate cu obuze, sunt distruse, iar crime de război se petrec în Ucraina chiar acum, în timp ce vorbim”, a declarat într-un interviu ministrul danez de externe, Jeppe Kofod, el susținând că UE trebuie să adopte “cele mai dure măsuri” în privința vizelor.
Dar Germania și Franța, două dintre cele mai puternice țări din UE, au reacționat dur la asemenea abordări în documentul transmis înaintea reuniunii.
Cele două guverne afirmă că “vor să păstreze un cadru legal care să le permită mai ales studenților, artiștilor, profesorilor și profesioniștilor – indiferent dacă ei riscă să fie puși sub acuzare din motive politice – să călătorească în UE”.
Berlinul și Parisul s-au pronunțat “împotriva unor restricții dure în politica noastră legată de vize, pentru a împiedica Rusia să-și alimenteze poveștile și pentru a nu provoca niște efecte nedorite de regrupare și/sau o înstrăinare a generațiilor viitoare”.
Totuși, capitalele au subliniat că UE trebuie “să susțină și să lărgească sancțiunile împotriva elitelor ruse de pe scena politică, din armată și din sectorul economic”, ele considerând că sprijinul financiar și militar acordat Ucrainei este “elementul central” al politicii UE legate de acest război.
Rezultatul ar fi un acord menit să-l suspende pe cel convenit cu Moscova în privința facilitării vizelor UE. acord care, de ani de zile, ușura procesul de eliberare a vizelor UE pentru ruși. Acordul va fi doar “unul politic”, având în vedere că și reuniunea din această săptămână are un caracter mai degrabă neoficial.
Premierul finlandez, Pekka Haavisto, a cărui țară s-a confruntat cu o creștere a numărului cererilor de vize și a sosirilor din Rusia și care acum susține o reducere semnificativă – dar nu o interdicție propriu-zisă – a vizelor, a declarat că se așteaptă ca, în cele din urmă, oficialii să revină asupra discuțiilor în lunile următoare.
“Ceea ce mai presupun, este că vom reveni asupra acestor probleme legate de vize din cauză că, desigur, în cursul toamnei, vor fi mai greu de găsit noi sancțiuni eventuale împotriva Rusiei”, a declarat premierul într-un interviu.
Într-adevăr, după valuri de sancțiuni succesive, oficialii au cam rămas fără idei în privința altor măsuri care ar putea fi impuse și care ar afecta interesele Kremlinului fără să afecteze și Europa însăși.
Săptămâna trecută, ministrul ceh de externe, Jan Lipavsky, a cărui țară deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, a recunoscut că, în acest moment, ‘pe țeavă’ se află noi sancțiuni majore.
“În privința sancțiunilor, cred că acum ne îndreptăm spre o fază în care ar trebui să avem răbdare“, le-a spus el reporterilor. Dar, deși a subliniat că unele noi măsuri ar putea fi totuși adoptate, ministrul a spus că “lucrurile mari s-au întâmplat deja”.
Dar oficialii europeni încă mai încearcă să găsească noi inițiative prin care să ajute Ucraina. Și ei reuniți la Praga, miniștrii apărării din UE vor discuta propunerile venite din partea lui Josep Borrell, șeful politicii externe a UE, vizând formarea unei misiuni UE menite să asigure instrucția soldaților ucraineni.
Ministrul danez al apărării, Morten Bodskov, a cărui țară coordonează, alături de Regatul Unit, o inițiativă menită să-I asigure Kievului asistență pe termen lung în materie de apărare, a declarat că multe țări europene se implică deja în instruirea soldaților ucraineni și că țara sa sprijină un mai mare rol de coordonare din partea UE.
“Se va discuta dacă Uniunea Europeană va putea finanța activități legate de instrucție pe viitor”, a declarat Bodskov pentru Politico.
Bodskov a sugerat printre altele că o opțiune ar fi extinderea fondurilor UE folosite în prezent pentru rambursarea țărilor care oferă Ucrainei armament. Bodskov a spus că Danemarca a trimis o scrisoare lui Borrell, propunându-I să folosească aceste fonduri și pentru plata viitoarelor runde de instrucție și pentru deminarea terenurilor.
La orizont o ‘saturație’ de război?
În timpul dezbaterilor de la Praga, miniștrii din întregul bloc vor avea de luptat și cu temeri legate de o posibilă ‚saturație’ provocată de război – și de ceea ce ar însemna asta pentru strategia organizației în Ucraina – chiar dacă armata ucraineană afirmă că acum lansează o mare contraofensivă.
Și, cum guvernele europene – și cetățenii – se arată tot mai îngrijorați de situația economică din țările lor, s-ar putea ca oficialii din unele capitale UE să se arate mai puți grăbiți să facă niște mari gesturi pe planul politicii externe.
Dar unii oficiali europeni au ripostat în fața celor care cred că Europa devine tot mai puțin dispusă să pună Rusia să plătească.
„Un ‚nu’ categoric”, a declarat un diplomat european atunci când a fost întrebat dacă nu cumva ritmul sancțiunilor se încetinește.
„Am demonstrat tot timpul cât se poate de clar că suntem uniți și hotărâți în privința acestei probleme. Vom continua să conlucrăm ca să eliminăm lipsurile acolo unde ele există și să ne asigurăm că sancțiunile adoptate sunt aplicate cu strictețe”, a spus diplomatul. „Ceea ce am sancționat este deja considerabil. Acest lucru nu trebuie subminat în niciun fel”.
Premierul eston, dna Kallas, a recunoscut că este preocupată de o posibilă uzură a războiului, dar a subliniat că ea nu crede că disputele pe tema vizelor ar crea noi diferende între capitalele UE.
„Înaintea fiecărui pachet de sancțiuni se spune: ‚acum nu mai sunteți uniți’”, afirmă ea. „Cu toate astea, de fiecare dată când am fost uniți, am fost noi înșiși surprinși, dar totodată am surprins neplăcut și Rusia”.
În același timp, danezul Bodskov a subliniat că lista tot mai lungă a țărilor care ajută la instrucția forțelor ucrainene reprezintă o dovadă că sprijinul nu e în scădere.
„Nu simt că există o anume ‚saturație’ legată de război”, a spus ministrul.
Totuși, în unele capitale există senzația că locuitorii se arată tot mai îngrijorați de economie.
„Printre forurile politice decizionale nu se manifestă a saturație”, afirmă finlandezul Haavisto, „dar, desigur, printre cetățeni discuțiile se arată puțin mai tensionate”.