Casa Albă a negat categoric miercuri că s-a aflat la originea spectaculosului sabotaj al gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 în septembrie, respingând acuzaţiile unui jurnalist de investigaţie american, relatează AFP.

SUA neagă implicarea în sabotajul Nord Stream 1 şi 2

Într-un articol publicat pe blogul său, Seymour Hersh a scris că scafandrii US Navy, ajutaţi de Norvegia, au plantat în iunie explozibili pe aceste conducte de gaze care leagă Rusia şi Germania sub Marea Baltică, declanşându-i trei luni mai târziu.

Aceste informaţii sunt „total false” şi „pură ficţiune”, a replicat Adrienne Watson, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe.

Acelaşi ecou la CIA, unde un purtător de cuvânt a dat asigurări că articolul este „absolut fals”.

Ţările occidentale au acuzat Rusia că este responsabilă pentru aceste scurgeri impresionante precedate de explozii subacvatice, adăugând la furia care viza Moscova după invazia acesteia în Ucraina. Însă anchetele efectuate de autorităţile suedeze, daneze şi germane nu au permis încă să se stabilească cine este responsabil.

Ce susține jurnalistul

Potrivit jurnalistului Seymour Hersh, care se bazează pe o singură sursă anonimă, preşedintele american Joe Biden a decis el însuşi ca aceste conducte de gaz să fie aruncate în aer pentru a priva Moscova de veniturile uriaşe din vânzările sale de gaz către Europa.

Washingtonul considera, de asemenea, că Nord Stream 1 şi 2 oferea Rusiei un important mijloc de presiune asupra Germaniei şi a ţărilor din Europa de Vest, a scris Seymour Hersh.

Jurnalistul a subliniat că ideea fusese evocată în decembrie 2021, înainte ca planul să fie conceput de CIA.

După aceste explozii, ale căror imagini izbitoare au făcut înconjurul lumii, au fost menţionaţi o serie de suspecţi. În afară de Rusia şi Statele Unite, au mai fost citate numele Germaniei, Ucrainei sau Poloniei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a imputat acest sabotaj „anglo-saxonilor”.

De la invazia Ucrainei de către Moscova, cele două conducte s-au aflat în centrul tensiunilor geopolitice, alimentate de decizia Rusiei de a întrerupe aprovizionarea cu gaz către Europa, ca presupuse represalii împotriva sancţiunilor occidentale.