Statele Unite ale Americii deţin cel mai mare sistem de autostrăzi din lume, cu peste 75.500 de km, doar China apropiindu-se de această performanţă (cu puţin peste 73.000 km de autostradă), dar riscă să ajungă în situaţia în care nu-şi mai permite să suporte cheltuielile de întreţinere a acestora, arată o analiză întocmită de The Economist.
Acciza la benzină în SUA este de 18,4 cenţi pe galon (3,785 litri), valoare ce a fost stabilită încă din 1993, atunci când un autoturism obişnuit consuma, în medie, 3,78 litri la 45,7 km, iar cea mai vândută maşină de la vremea respectivă parcurgea cu aceeaşi cantitate de combustibil 29 de km în oraş şi 43 de km în afara oraşului. În 2010, o maşină consuma un galon de benzină la 54 km, iar cel mai vândut autoturism parcurgea cu această cantitate 35 km în oraş şi 53 km pe autostradă.
Dar, pe măsură ce maşinile au un consum tot mai redus de carburant, s-a înregistrat o tendinţă a americanilor de a conduce tot mai puţin. Spre exemplu, în 2010, americanii au parcurs la volanul autoturismelor acelaşi număr de kilometri ca în 2006. Şi în timp ce scăderea consumului de combustibil este o veste bună pentru buzunarele americanilor, iar micşorarea kilometrilor parcurşi cu autoturismul este benefică mediului, statisticile reprezintă un dezastru pentru autostrăzi.
Explicaţia este simplă: fondurile federale, ce provin în mare parte din profitul din accize, sunt folosite în proporţie de 22% pentru finanţarea autostrăzilor, alţi 17% mergând către finanţarea tranzitului în masă (restul provine de la guvern).
Taxele pe combustibil ajung într-un fond (HTF) care a fost special creat în 1956 pentru a finanţa construcţia de autostrăzi la nivel naţional. În prezent, 15.44 din fiecare 18.4 cenţi (acciza la benzină) sunt folosiţi pentru autostrăzi. Atâta timp cât americanii conduceau tot mai mult, acest sistem a funcţionat perfect. Însă acum, această tendinţă a încetinit, iar la fondul destinat construcţiei şi mentenanţei autostrăzilor are de suferit, sumele care au intrat în HTF scăzând cu o şeptime în intervalul 2007-2010.
În perioada 2005-2009, fiecare stat primea mai mulţi bani de la fond decât sumele pe care le plătea pentru taxe. Dar între 2008 şi 2010, a fost necesară, pentru prima dată, intervenţia Congresului, care a transferat 34,5 miliarde de dolari la HTF. Mai mult, Oficiul pentru Buget al Congresului a estimat, la începutul acestui an, că până în 2013 HTF va ajunge în imposibilitatea de a mai finanţa întreţinerea autostrăzilor.
Alte surse pentru fondul destinat autostrăzilor vor fi dificil de găsit, mai ales în contextul în care preşedintele american Barack Obama s-a opus unei creşteri a accizei pe combustibil, iar o taxă de drum este, cel mai probabil, imposibilă din punct de vedere politic, scrie The Economist.