care va indica sau va amana inchiderea sau prelungirea negocierilor. El nu face decat sa dea o idee foarte clara in ceea ce priveste drumul care trebuie urmat si punctele care trebuie atinse”, este opinia sefului Delegatiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele. Cazuri similare Romaniei confirma spusele ambasadorului Scheele. Cehia a obtinut calificativul de economie de piata functionala in anul 1997. Avea, la acea data, o crestere economica de 1% din PIB, o rata a inflatiei de 10%, un deficit bugetar de 2,2% din PIB si o datorie externa de 41% din PIB. Dintr-o suta de cehi, cinci erau someri. Cinci ani mai tarziu, Cehia incheia negocierile cu Uniunea Europeana. La data semnarii tratatului de aderare, cartea sa de vizita suferise deja schimbari importante, pe alocuri in bine, dar nu numai. Cresterea economica anuala a castigat un procent in plus (2,2% din PIB). Rata inflatiei s-a stabilizat la un minim istoric, 1,8%. somajul insa a explodat, pe fondul restructurarilor masive din industrie, potentat de dificultatea guvernului de la Praga in a gasi rapid alternative de ocupare a fortei de munca. Astazi noua cehi din 100 sunt in somaj. Deficitul bugetar prognozat pentru anul in curs este grav, 7,25%. Cehia nu indeplineste unul dintre cele mai importante criterii de performanta ale clubului in care, incepand din 2004, va fi membra cu drepturi depline, respectiv un deficit bugetar de maximum 3% din PIB. Faptul ca tari ca Germania, Franta sau Italia sunt si ele sub stacheta pe care au votat-o la Maastricht nu este o consolare. In Polonia economia a devenit de piata si functionala in 1997. Cresterea economica era de 6,9%, rata inflatiei 13,2%, somajul de 10,3% si deficitul bugetar de 3,1%. Momentul semnarii tratatului de aderare a prins-o pe picior gresit: incetinirea motoarelor economiei cu 5,6% fata de 1997, somaj mai mare cu opt procente si un deficit bugetar de 5%, de asemenea peste limita Uniunii Europene. Doar tinerea in frau a inflatiei i-a reusit guvernului polonez (0,8%), succes datorat nu atat functionarii economiei, cat abilitatii Bancii Centrale. Din perspectiva seaca a indicatorilor economici, Romania sta mai bine decat vecinii surprinsi in cele doua momente. Spera sa incheie anul cu o crestere economica de 4,8% si o rata a somajului de 6,6%. Deficitul bugetar este prognozat la 2,3% din PIB. Inflatia mai creeaza probleme (14%), dar nu pentru mult timp. Guvernul este convins ca in 2004 aceasta va cobori sub 10%. Demonstreaza toate acestea ca suntem poate mai pregatiti pentru aderare decat unele dintre tarile deja ajunse in Uniunea Europeana? Discutabil, daca cifrele sunt inglobate ansamblului, iar din ansamblu fac parte instabilitatea legislatiei fiscale, lipsa de transparenta a actului guvernarii, coruptia, nepotismul. Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene din Romania: „Nu raportul este cel care va indica sau va amana inchiderea sau prelungirea negocierilor. El nu face decat sa dea o idee foarte clara in ceea ce priveste drumul care trebuie urmat si punctele care trebuie atinse. Negocierile se vor incheia atunci cand se vor inchide toate capitolele de negociere. tinta fixata, anul 2007, cere un efort sustinut din partea Romaniei.” Vasile Puscas, ministrul integrarii europene: „Raportul de tara, prin concluziile sale, este in masura sa accelereze sau sa incetineasca negocierile de aderare la Uniunea Europeana. El este foarte important pentru Romania, in special prin prisma a ceea ce mai este de facut in continuare pentru accelerarea negocierilor. Practic, acesta reprezinta o grila de evaluare si o grila de masuri, asa cum sunt vazute de Comisia Europeana.” Denis MacShane, ministrul britanic pentru Europa: „Statutul de economie de piata functionala este o piatra de incercare in drumul spre aderare. O economie de piata functionala este vitala pentru Romania, pentru a se bucura de beneficiile Pietei Unice a Uniunii Europene. Dar la fel de importanta este asigurarea succesului economic si crearea unui mediu prosper de afaceri.” Afaceri europene · Tranzactia prin care Tchibo Holding urmeaza sa detina 49,9% din Beiersdorf este cea mai importanta afacere prin care germanii incearca sa-si pastreze pietele nationale in familie. Tchibo, comerciant german de cafea printre ai carui proprietari se numara si primaria din Hamburg, este gata sa plateasca 4,4 miliarde de euro pentru actionariatul la Beiersdorf, in incercarea de a tine departe de piata germana produsele de ingrijire corporala a grupului american Procter&Gamble. Acesta a cumparat deja Wella A.G si se pregatea sa dea lovitura cu Beiersdorf. Daca ar fi reusit, ar fi detinut piata, pentru ca Beiersdorf inseamna marci ca Nivea, Eucerin, Hansaplast si Futuro. · Proteste stradale masive, greve de avertisment la care participa milioane de angajati, riscuri politice – acesta este decorul in care guvernele statelor membre incearca sa reformeze sistemele publice de pensii. Patru europeni activi intretin un pensionar, iar situatia se agraveaza. In anul 2050 raportul ar putea ajunge de 2 la 1. Speranta de viata creste cu cinci ani de zile, natalitatea este in scadere, generatia extrem de numeroasa a anilor ’60 mai are circa un deceniu pana la pensie. Toate acestea amorseaza bomba prabusirii sistemelor publice de pensii. Bugetele nationale deja nu mai fac fata presiunii si se asteapta ca cheltuielile cu pensiile sa creasca cu pana la 5% din PIB, ajungand la 10-13% din PIB. Sistemul asigurarilor sociale din Italia incepe fiecare an in faliment, cu un deficit acumulat de 30 de miliarde USD. · Comisia Europeana a decis directionarea celor mai multe fonduri post-aderare catre Polonia. In urmatorii sapte ani, aceasta ar putea primi 100 de miliarde de euro, iar contributia sa la bugetul UE va fi de 20 de miliarde de euro. Nivelul ridicat al asistentei financiare este motivat de subventiile mari pentru agricultura tarii. Polonia va primi cele mai mari finantari si pentru transporturi, protectia mediului si combaterea somajului.