De exemplu, statistica romaneasca te conduce la concluzia ca somerii si pensionarii sunt, ca grupuri sociale, printre marii evazionisti din Romania; ba, dupa datele oficiale, ar putea fi considerati chiar cei mai mari evazionisti. In topul criminalitatii fiscale urmeaza plutonul celor care lucreaza pe cont propriu in activitati neagricole, apoi comunitatea patronilor si, ultimii pe lista, agricultorii. Singurul detasament care nu poate fi "acuzat" de evaziune (ceea ce nu inseamna ca nu poate fi
De exemplu, statistica romaneasca te conduce la concluzia ca somerii si pensionarii sunt, ca grupuri sociale, printre marii evazionisti din Romania; ba, dupa datele oficiale, ar putea fi considerati chiar cei mai mari evazionisti. In topul criminalitatii fiscale urmeaza plutonul celor care lucreaza pe cont propriu in activitati neagricole, apoi comunitatea patronilor si, ultimii pe lista, agricultorii. Singurul detasament care nu poate fi „acuzat” de evaziune (ceea ce nu inseamna ca nu poate fi banuit) este cel al salariatilor.
si pe noi ne-a apucat rasul.
Institutul National de Statistica (INS) a dat publicitatii, recent, studiul „Coordonate ale nivelului de trai in Romania. Veniturile si consumul populatiei in anul 2001”. Cine are curiozitatea sa compare veniturile banesti cu cheltuielile banesti ale diferitelor categorii de gospodarii ajunge la concluzii surprinzatoare. (Paranteza e necesara pentru explicatii: din punct de vedere statistic, cheltuielile totale ale unei gospodarii se compun din cheltuieli banesti si consumul din resurse proprii; veniturile totale reprezinta suma veniturilor banesti si a veniturilor in natura).
Deci, in anul 2001, o familie de pensionari a avut cheltuieli banesti lunare mai mari, in medie, cu 31.500 de lei decat veniturile banesti. Conform datelor din aceeasi lucrare a INS, fiecare familie de someri a cheltuit cu 256.900 de lei pe luna mai mult decat a incasat. Pe ansamblul gospodariilor de someri si de pensionari din Romania, diferenta lunara dintre cheltuielile banesti si veniturile banesti este de 142,6 miliarde lei, respectiv, 90,7 miliarde lei. Deficitul banesc lunar a fost de 47,9 miliarde lei in cazul gospodariilor conduse de un lucrator pe cont propriu, de 40,3 miliarde lei la familiile de patroni si de numai 414 milioane lei in familiile de agricultori. Potrivit datelor oficiale, in tara asta doar salariatii castiga mai multi bani decat cheltuie.
Statisticienii afirma in lucrarea mentionata ca deficitele au fost acoperite din imprumuturi (de la banci, firme sau particulari) si din economiile facute in perioadele anterioare. Adica, 63,5% din populatia Romaniei a trait in 2001 fie pe datorie, fie din osanza, doar familiile de salariati reusind sa traiasca din propriii bani. Daca in privinta familiilor patronilor explicatia ar putea fi ca acestea traiesc din dividendele pe care le incaseaza o data pe an, in cazul celorlalte categorii este greu de acceptat ca economiile personale rezista de 12 ani sau ca bancile finanteaza deficite bugetare familiale la scara nationala.
Departe de noi ideea da a pune la indoiala onestitatea sau profesionalismul statisticienilor romani. Explicatia cheltuielilor mai mari decat veniturile este insa alta si o stiu foarte bine si statisticienii: veniturile reale sunt mai mari decat cele declarate de (o parte din) cei sondati de echipele de la INS. Exista situatii, mai rare, in care sunt trecute cu vederea si unele cheltuieli care ar putea sa bata la ochi.
Cat de mari sunt veniturile nedeclarate de fiecare categorie de familii nu se stie si nici statisticienii nu au gasit vreo cale de a le estima. Poate ca aceasta estimare ar fi, mai degraba, treaba unor sociologi sau psihologi; oricum, ar fi util sa avem un coeficient de corectie a veniturilor si cheltuielilor declarate, pentru a le aproxima pe cele adevarate. In lipsa acestuia, datele oficiale statistice ascund mai mult decat lasa sa se vada. Iar ceea ce se vede conduce la concluzii ridicole.