Statul român a bugetat, pentru anul trecut, 8 milioane de euro pentru rambursarea accizei suplimentare către transportatori, dar a plătit doar 40.000 de euro din această sumă, a declarat, marţi, secretarul general al Uniunii naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Radu Dinescu.
El a precizat că principalele motive care au condus la această situaţie constau în faptul că transportatorii români sunt discriminaţi faţă de cei din alte ţări prin faptul că nu primesc înapoi acciza dacă sunt în insolvenţă sau au datorii la stat. În plus, firmele nu au încredere în sistem, iar procedura este extrem de greoaie.
"Românii, faţă de străini, sunt discriminaţi şi vă spun şi de ce: rambursarea de acciză se face pentru orice operator de transport licenţiat în una din cele 28 de ţări ale Uniunii Europene. Dar cei din România, dacă sunt în insolvenţă sau dacă aveau datorii la stat în momentul depunerii dosarului ori în momentul în care s-ar fi returnat banii, nu erau consideraţi eligibili. Ceea ce considerăm că este o discriminare majoră. Nu vă spun că până în noiembrie era considerată datorie la stat inclusiv situaţia în care tu avea să dai statului 100.000 de ei şi statul avea să îţi dea 300.000 de lei, deci mai mult. Compensarea este un cuvânt care nu există în terminologia fiscală din România şi ne întrebăm de ce", a explicat Dinescu.
Reprezentantul UNTRR a spus că a discutat cu autorităţile din România despre modul în care se rambursează această acciză în Ungaria.
"Guvernul ungar a oferit posibilitatea unei rambursări lunare şi foarte simple. Cererea de rambursare în Ungaria se depune pe Internet, este foarte simplă şi în 10 zile transportatorul îşi primeşti banii înapoi sau se compensează cu statul", a arătat el.
Din această cauză, potrivit reprezentantului UNTRR, mulţi transportatori preferă să alimenteze din Ungaria.
"Firmele care au putut să alimenteze din alte ţări, respectiv Ungaria, au alimentat de acolo. Un transportator care a alimentat în România şi a aşteptat să primească acciza înapoi, dacă a primit-o, a primit-o în decembrie anul trecut. Altul, care din aprilie 2014 s-a dus şi a alimentat în Ungaria, a alimentat în aprilie şi mai, în iunie şi-a făcut cerere de rambursare TVA, care în Ungaria este 27%, şi cel târziu în august a primit banii înapoi integral, fără control de la ANAF, fără să te rogi de cineva să te controleze, fără amenzi ş.a.m.d. Acel transportator, din august până în prezent, a mai primit de cel puţin 5 ori rambursarea de TVA de la statul maghiar. Dacă s-a înregistrat să îşi recupereze şi partea de acciză, printr-o procedură ceva mai dificilă decât cea pentru unguri, dar mai simplă decât cea din România, a recuperat şi partea de acciză de 5,4 eurocenţi pe litru", a explicat Dinescu.
O altă problemă ridicată în România pe această temă este faptul că rambursarea accizei este considerată ajutor de stat.
"Nu spune nimeni de ce este încadrată ca ajutor de stat pentru că, în final, rambursarea de acciză se face dintr-o sumă pe care tu o plăteşti Guvernului şi nu este o sumă pe care Guvernul ţi-o dă fără ca tu să o fi plătit", a subliniat reprezentantul UNTRR:
În plus, Radu Dinescu reclamă şi procedura extrem de greoaie pe care firmele trebuie să o parcurgă pentru recuperarea accizei.
"Nu este nimic electronic, totul este pe hârtie şi nu există o comunicare bidirecţională. Depui nişte acte, nu ştii dacă sunt bune sau nu, nu se primeşte o confirmare…. Am avut multe situaţii în care dosarele erau complete, ARR ar fi trebuit să trimită la Finanţe dosarul pentru rambursare, dar nu l-a trimis pentru că firma nu are deschis un cont în Trezorerie pentru recuperarea acestei accize. Chiar dacă ai cont la Trezorerie, trebuie să deschizi unul special pentru recuperarea accizei", a subliniat Dinescu.
Potrivit acestuia, cei care au cerut statului român rambursarea accizei au depus documentele în iunie-iulie 2014 şi au primit primii bani în decembrie.
AGERPRES