Desi nu face parte din sectoarele propriu-zise ale economiei de piata, invatamantul ar trebui privit ca un model de promovare a unei afaceri de profitabile intr-un mediu concurential si dinamic. Dezvoltarea, fara precedent, a institutiilor universitare s-a bazat pe „setea” de carte a romanilor, dar si pe un cadru legislativ permisiv. Cu investitii minime, oricine a dorit a putut deschide o universitate, cum la fel s-a putut obtine o diploma de studii superioare fara sa se dea in branci cu invatatura. Organismele abilitate sa supravegheze sistemul de educatie a tinerilor a reactionat cu intarziere, de-abia dupa ce mii de studenti au trecut prin scoala precum gasca prin apa.
Pe fondul solicitarilor in crestere, invatamantul particular a devenit intre timp una dintre cele mai rentabile afaceri, pornita fara nici un fel de capital sau dotare materiala adecvata scopurilor declarate. De-abia ulterior, din banii stransi de la studenti, unele institutii private au inceput sa-si organizeze propriul sistem, reusind sa atinga parametri calitativi corespunzatori misiunii asumate. Dar nici institutiile statului nu s-au lasat mai prejos. Ele au deschis portile larg, astfel incat multe dintre facultatile „la moda” s-au transformat in benzi rulante de pregatire a unui numar impresionant de studenti mediocri. Astfel, proliferarea alternativelor de invatare cu frecventa redusa, la fara frecventa sau la distanta a devenit extrem de usoara, organizatorii puteau obtine mai multe profituri din taxe, iar studentii beneficiau de drepturi egale in recunoasterea studiilor facute cu eforturi mai mici. De aici pana la transformarea sistemului intr-o afacere de amploare nu a fost nevoie decat de timp si lipsa de vigilenta din partea reprezentantilor Ministerului Educatiei.
Oficial, incepand cu 1991, nu au existat decat initiative punctuale in zona invatamantului la distanta. In 1995, gratie unui program Phare multinational, in Romania s-au creat sapte centre de pregatire universitara la distanta, arondate principalelor institutii de stat din Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara, Brasov si Sibiu. „Program foarte frumos – potrivit aprecierilor dlui Bogdan Logofatu, secretarul comisiei de acreditare a invatamantului la distanta din CNEAA -, in care fiecare centru s-a dezvoltat cum a putut mai bine. Lucrurile au mers ascendent, pentru ca Ministerul Invatamantului a dat din timp in timp diferite ordine care au venit sa creeze cadrul legislativ.” Pentru ca Legea invatamantului nu continea nici un fel de conditii privitoare la promovarea unui astfel de sistem de formare academica, desigur ca multe universitati particulare s-au grabit sa-l promoveze. Considerand in mod gresit ca nu este cu nimic diferit fata de cursurile la fara frecventa, rectorii nu au facut investitii nici in invatamantul la distanta. In scurt timp, sistemul extrem de usor pentru obtinerea unei diplome a inceput sa ocupe teritoriul celorlalte forme traditionale de pregatire si chiar sa concureze la pret.
Vazand efectele, guvernul s-a hotarat intr-un tarziu sa puna piciorul in prag, prin emiterea, la sfarsitul anului trecut, a unei reglementari privitoare la organizarea si functionarea invatamantului la distanta (ID). Potrivit H.G. 1214/7 decembrie 2000 sunt abilitate sa organizeze ID numai institutiile de invatamant superior care sunt acreditate. Adica numai cele de stat, pentru ca, in acest moment, nici o universitate particulara nu a obtinut acreditarea. Presedintele Consiliului National de Evaluare Academica si Acreditare (CNEAA), dl Ioan Mihailescu, spune ca masura trebuia adoptata, pentru ca ID se transformase in multe cazuri in invatamant la fara frecventa, dar cu taxe… la zi. In fapt, „ID este una dintre cele mai grele forme de invatamant, pentru ca necesita o infrastructura de comunicatii foarte sofisticata, legaturi pe Internet, suporti electronici, statii mari de CD writter, tipografii, tehnologie moderna pe care majoritatea ofertantilor de programe nu o au. Noul cadru juridic de acreditare este foarte bun, deoarece inseamna ca o universitate care solicita aprobare pentru ID a parcurs un ciclu intreg de invatamant si, timp de 8 – 10 ani, a avut timp sa-si elaboreze manuale si sa-si puna la punct baza materiala necesara promovarii sistemului.”
Guvernul „cujeta” incet
Oricate argumente s-ar aduce, rectorii universitatilor particulare nu sunt dispusi sa se opreasca in fata barierelor legii. Dl Ioan Mihailescu estimeaza ca invata in sistemul la distanta aproximativ 50.000 de studenti. „Unele universitati au adoptat o solutie de compromis, trecand studentii la forma de invatamant cu frecventa redusa. In scurt timp va fi nevoie de o reglementare si pentru aceasta forma, pentru ca va deveni un refugiu in calea actualelor prevederi legale. Altele incearca un stil mai barbatesc, atacand hotararea de guvern ca fiind nelegala. Reprezentantii acestora spun ca statul nu are voie sa se amestece in afacerile particulare, interventia fiind neconstitutionala. In SUA toate universitatile sunt particulare si, cu toate acestea, ele sunt riguros evaluate de stat.” In plus, presedintele CNEAA considera ca studentii au posibilitatea sa se transfere la universitatile acreditate.
Cat sunt acestea de pregatite pentru sustinerea invatamantului la distanta este o alta problema. Cele mai multe se straduiesc sa salveze doar aparentele. In realitate nu prea au pus la punct sistemul pentru sustinerea acestui tip de instruire. Ca sa nu mai vorbim de nenumaratele cadre didactice incapabile sa faca fata unui invatamant modern la zi… Secretarul comisiei de acreditare a ID, dl Bogdan Logofatu, spune ca si facultatile de stat trebuie sa-si acrediteze sistemul. „Universitatile care vor sa faca ID incepand cu acest an au avut termen pentru depunerea dosarului pana la 31 martie. CNEAA a elaborat standardele de acreditare care au fost comunicate in urma cu zece zile tuturor universitatilor pentru a-si putea completa dosarele trimise. In lunile iunie-iulie, Consiliul va aviza dosarele si va face vizite la fata locului. La sfarsitul lunii august va avea loc o sedinta extraordinara a CNEEA, care va valida si va da deciziile oficiale de autorizare.”
Particularii continua sa faca inscrieri
Daca ar fi apreciate dupa setul de criterii sintetizate de CNEAA in nu mai putin decat 20 de pagini, probabil ca nici o facultate nu ar primi avizul pentru inceperea sau continuarea sistemului de ID. Secretarul comisiei de acreditare spune ca va exista un an de zile de gratie pentru a se putea pune la punct cu toate cerintele legii. „Noi nu vrem sa omoram sistemul, ci sa-l aducem pe o linie corecta” – declara dl Logofatu. Practic, universitatile vor face o lista de angajamente pe care se obliga sa le indeplineasca in viitor. De actul oficial de clementa nu va beneficia insa nici o facultate particulara, pentru ca termenul de inscriere in competitie s-a terminat pe acest an. Cum la Parlament se afla in asteptarea acreditarii 18 institutii particulare de invatamant, este foarte probabil sa se prelungeasca termenul pentru depunerea dosarelor pentru ID. Cu siguranta ca rectorii universitatilor care detin baze de dotare pentru acest sistem chiar peste nivelul celor existente la stat vor face presiuni puternice asupra CNEAA. In plus, facultatile de stat nu vor putea face fata numarului mare de solicitari. Sau, mai precis spus, nu ar trebui sa li se permita sa primeasca inscrieri in numar nelimitat. In mod normal, ar trebui sa existe, intocmai ca la zi, o corelatie intre numarul de studenti si baza materiala. Asupra acestui aspect insa nimeni nu s-a gandit si nu s-a luat nici o masura de prevedere.
Din cele 57 de universitati de stat, doar 17 au depus dosarele la Ministerul Educatiei si Cercetarii spre acreditare pentru 150 de specializari la ID. Reprezentantii institutiilor private nu se lasa nicicum intimidati de prevederile legale. Ei incurajeaza inscrierea candidatilor la asa zisele concursuri de admitere la ID, asigurandu-i ca situatia este sub control. Cei mai multi spun ca in acest an inscrierea se va face sub forma de invatamant cu forma redusa, dar ca frecventa nu este necesara. Importanta este doar prezentarea la sesiunea de examene. In varianta in care va fi pusa sub control si aceasta modalitate de instruire academica, ei promit restituirea banilor. r
Din toata aceasta fierbere a sistemului de invatamant un lucru este cert: numarul institutiilor care vor ramane in competitie incepand cu aceasta toamna va fi mult mai mic. Cei care opteaza pentru o anumita facultate trebuie sa urmareasca foarte atent daca este sau nu autorizata forma de invatamant la care se fac inscrieri, pentru ca invocarea faptului ca nu s-a stiut ca facultatea nu este acreditata nu va mai avea succes in viitor. Deocamdata, cei care au apucat sa se inscrie in anii anteriori la ID vor putea finaliza studiile in formula inceputa, deoarece legea nu se va aplica retroactiv in cazul facultatilor care au primit anterior avize de la MEC pentru ID. tr