Lipsa de transparenţă şi de predictibilitate în procedurile de accesare a fondurilor UE, dar şi amestecul politicului sunt principalele cauze ale gradului redus de absorbţie în România.

Jumătate din sistemele de tratare a apei construite de comune cu fonduri SAPARD nu sunt funcţionale. Afirmaţia îi aparţine lui Szabolcs Ilyes, manager pentru România al firmei PNO Consulting. Acesta arată cum sistemul de achiziţii publice, care are ca principal criteriu de selecţie preţul, a condus la o astfel de situaţie. „Au câştigat licitaţia firme fără expertiză, dar care au oferit cel mai mic preţ. Au dat o garanţie de numai un an pentru lucrări de infrastructură al căror termen de garanţie este cu mult mai extins. La două luni după ce s-a tăiat panglica, sistemul nu a mai funcţionat, iar bani pentru refacerea lui nu mai sunt. Ştiţi câte firme de proiectare au obţinut contracte pentru că au oferit 14.999 de euro şi nu 15.000?“, întreabă Szabolcs.

De ce ne ocolesc investitorii?

PNO Consulting a fost înfiinţată în urmă cu 25 de ani în Olanda, devenid una dintre cele mai importante companii europene de consultanţă în domeniul fondurilor nerambursabile. Astăzi, are 40 de birouri în 13 ţări europene, în România fiind prezentă în Bucureşti, Cluj şi în judeţele Harghita şi Covasna.

O altă problemă în ac­ce­sarea fondurilor co­munitare de către România, identificată de reprezentanţii PNO Consulting, este legată de predictibilitatea şi transparenţa procesului de accesare. „În Polonia, companiile ştiu de acum ce măsuri se vor deschide până în 2011, ce bugete au şi ce proiecte se finanţează. Unul dintre clienţii noştri, o companie mare din Germania, ne-a întrebat ce măsuri pot fi accesate anul viitor în România, pentru că doreşte să investească aici. Nu am ştiut ce să răspundem“, spune Willem Zandbergen, CEO al PNO. Pe de altă parte, firmele au de aşteptat un an până să primească răspunsul la cererea de finanţare, timp în care lucrurile se pot schimba radical. Zandbergen spune că şi alte state, precum Cehia, Ungaria sau Polonia, au avut la început probleme organizatorice, numai că în cazul României termenul s-a prelungit prea mult.

Geben van der Wal, business development manager al PNO pentru Europa Centrală şi de Est, explică de ce gradul de absorbţie al fondurilor europene în ţara noastră este atât de scăzut: „Dacă în România rata este de 8% pentru instrumente structurale, în Polonia, de exemplu, este 12%. De ce? Fiindcă în Polonia schimbările politice nu afectează buna funcţionare a instituţiilor care gestionează banii europeni“.

Nu ştie stânga ce face dreapta

188-43447-33_euro_49.jpgO altă frână în calea accesării banilor comunitari este lipsa de colaborare între instituţii. De exemplu, un proiect complex poate obţine finanţare prin intermediul mai multor programe operaţionale. „Dacă una dintre condiţiile impuse de Programul Operaţional Regional este să ai o rată internă de rentabilitate de peste 10%, în cazul Programului de Creştere a Competitivităţii aceasta trebuie să fie sub 10%. Atunci planul de afaceri nu mai este realist“, spune Szabolcs. El susţine că instituţiile guvernamentale au construit pentru programele operaţionale sisteme separate care nu interacţionează, pentru care s-au cheltuit mulţi bani, apelând la consultanţi diferiţi.

Modul independent în care funcţio­nează instituţiile responsabile cu fondurile europene se vede mai ales la proiectele mari de infrastructură. De exemplu, s-au construit centre de tratare a deşeurilor pentru comune cu până la 10.000 de locuitori, când la maximum 20 de kilometri se află un alt centru, construit tot cu bani europeni, care deserveşte un oraş mare.

Dacă procesul de absorbţie va continua să fie lent, o parte din banii alocaţi României se vor întoarce la Bruxelles.
Willem Zandbergen, CEO al PNO Consulting

Fiindcă instituţiile care gestionează fondurile UE nu colaborează între ele, anumite localităţi cheltuiesc inutil o grămadă de bani. 
Szabolcs Ilyes, country manager, PNO Consulting

Pentru un investitor, predictibilitatea este foarte importantă în alegerea locaţiei unde va realiza investiţia.
Gerben van der Wal, business development manager PNO pentru Europa Centrală şi de Est